Atentia in lumea digitala a prezentului

Fie că sunt nenumăratele ecrane la care ne uităm cu (zecile de) ore sau valul infinit de informații la care suntem expuși zi de zi, atenția noastră a devenit valuta cea mai importantă pe care o putem acorda în societatea actuală unei persoane, platforme sau unui brand.

Internetul și social media ne-au permis o lejeritate agravantă cu privire la accesul instant la orice ne dorim. Însă, această nevoie imediată de satisfacție, o caracteristică a superficialității societății moderne, are efecte nu doar cognitive, ci schimbă întregul peisaj de consum modern.

Graba strică treaba. Și o face superficială

Lumea informației și a comunicării, care a fost revoluționată de apariția tehnologiei, a reușit în ultimele decenii să redefinească nu doar modelul economic capitalist în care trăim, dar și să creeze o societate și o cultură centrate pe superficial, pe ce se vede dintr-o privire, când doar de o privire ai timp. 

Notificări simultane de pe mai multe ecrane, sarcini la job cu termene limită scurte, o ieșire rapidă cu prietenii sau un film la modă, văzut pe repede înainte: așa arată, din ce în ce mai mult, peisajul de consum informațional, cultural și social în zilele noastre.  

E valabil în special pentru nativii digitali („digital natives”, cei care au crescut într-o societate în care tehnologia digitală era deja prezentă), care nu au experiența unei lumi pre-Internet, tehnologie și digitalizare. Comportamentul lor, puternic influențat de social media, a ajuns să se concentreze pe impulsuri și o nevoie de a face mai multe lucruri deodată (multitasking).

Ce îmi poți spune în 8 secunde? 

În ultimele două decenii, odată cu apariția telefonului mobil și mai ales după explozia telefoanelor inteligente, capacitatea de concentrare a oamenilor a scăzut de la 12 secunde, în 2000, la 8,25 de secunde, în 2015 – cu aproape 25%. 

Abilitatea noastră colectivă de a ne concentra continuă să scadă, în mare parte din cauza abundenței de informații la care suntem expuși, arată un studiu al Universității Tehnice din Danemarca. Cercetarea a făcut o corelație între nivelul tot mai mare de informații, ciclul neîntrerupt de știri și capacitatea tot mai redusă de concentrare a oamenilor. Spre exemplu, în 2013, un hashtag rămânea în top 50 „trending” pe Twitter în medie 17,5 ore. În 2016, timpul scăzuse la 11,9 ore. Iar, ultimele date, din 2020, arată că subiectele care sunt în „trending” au o durată de viață de doar 11 minute.

Aceste schimbări de comportament confirmă abilitatea creierului de a se adapta la diverși stimuli, odată cu schimbarea vremurilor. Aici, schimbările se traduc printr-o abilitate de concentrare mai scăzută – un efect direct de a evolua și a trăi într-o realitate dominată de internetul mobil.

Cultura, pe repede înainte

O altă critică imputată tinerelor generații este nu doar că telefonul a devenit o prelungire a mâinii, ci mai degrabă un substitut, care a reușit să înlocuiască oricare altă activitate. 

Un efect se vede în ceea ce e perceput drept o criză a cititului de cărți în rândul tinerilor, și în special în cazul Gen Z. Un studiu a arătat cum, odată cu dispariția presei scrise și a conținutului lecturat în format tipărit, cititul zilnic a scăzut de la 60% la finalul anilor 70, la 12% în 2019. Un alt procent de context aici e că 82% dintre tineri sunt pe social media, ceea ce înseamnă că aceste canale răpesc din timpul care ar fi putut fi petrecut citind.

Contraargumentul poate fi, însă, că asistăm la o modificare a consumului de literatură și informație, în linie cu transformările tehnologice și de format. Cu alte cuvinte, da, poate că tinerii nu mai citesc cărți tipărite la fel de mult ca generațiile anterioare, dar citesc cărți în format electronic. Iar cei care nu citesc cărți defel poate le ascultă – piața de cărți audio a crescut foarte mult, după cum vom vedea, inclusiv în România. Iar cei care nu ascultă cărți audio poate că ascultă podcasturi. 

Dincolo de partea cantitativă – cât citim sau cât conținut cultural consumăm -, multiple studii indică o altă tendință îngrijorătoare. E vorba despre obiceiul pe care îl avem tot mai mulți dintre noi de a frunzări totul, de la cărți, la episoade de podcast sau filme.

„Skimming”, cum e termenul în limba engleză, a apărut ca o reacție firească la ritmul accelerat și superficial al vieții moderne, dar și al abundenței de conținut cultural. Conceptul de citit aprofundat nu mai e la „modă” – astăzi, ne mândrim cu câte cărți am bifat pe listă și câtă informație am acumulat într-un timp cât mai scurt, și nu neapărat cu ce ne-a rămas din experiența profundă a unei lecturi.

Contrar văzului sau vorbitului, cititul are nevoie de mediu pentru a se dezvolta. Dacă mediul înconjurător e centrat pe procese rapide, pe multitasking și pe o acumulare sau procesare cât mai rapidă a informației, cum este mediul digital curent, atunci și comportamentul nostru de citit va fi similar.

Rezultatul, însă, e că se acordă mai puțină atenție unor abordări de citit mai lente și aprofundate, care sunt vitale procesului de asimilare și de învățare. Atunci când citim alert, printre rânduri, pentru a sustrage doar ideile principale sau a auzi ceva cât suntem la volan, creierul învață să asimileze informația în mod superficial. Astfel, oamenii devin tot mai incapabili să înțeleagă complexitatea unei cărți, senzațiile pe care le transmite, frumusețea sau propriile gânduri și impresii vizavi de ce citesc.