Ce este Open-Source-ul?

Conceptul de open-source (sursă deschisă) atribuit unui produs software denotă disponibilitatea acestuia pentru toată lumea, în mod gratuit, prin furnizarea codului sursă și, adesea, a documentației necesare pentru înțelegerea acestuia de către creator. Orice persoană poate modifica, îmbunătăți sau corecta erorile, adaptându-l la nevoile proprii. Principiul open-source există de aproximativ două decenii, de la începuturile dezvoltării software-ului, când dezvoltatorii transmiteau codul sursă între ei pentru a se ajuta reciproc și pentru a avansa în proiectele lor. Pe măsură ce industria a crescut și competiția a devenit mai intensă, dezvoltatorii au adoptat tot mai mult ideea de software open-source.

În anul 1997, Eric Raymond a publicat o analiză profundă a principiilor software-ului gratuit. Aceasta a determinat decizia ca produsul Netscape Communicator Internet să devină open-source. Participarea acestuia la mișcarea open-source a susținut considerabil evoluția conceptului, fără de care lumea ar fi fost cu totul alta astăzi, deoarece aceasta a stat la baza dezvoltării multiplelor tehnologii. În 1998, Eric Raymond a fost fondatorul Open Source Initiative (OSI).

Pentru a înțelege mai bine diferențele, trebuie să menționăm că termenul closed-source desemnează acele coduri sursă care aparțin companiei sau persoanei care le-a creat, adică deținătorului drepturilor de proprietate intelectuală sau deținătorului patentului. Proprietarul codului sursă este singurul care are dreptul de a aduce modificări acestuia.

Sistemul de operare Linux

În 1991, istoria Linux a fost inițiată de proiectul lui Linus Torvalds, un finlandez, care își propunea să creeze un sistem de operare gratuit, cu scopul de a concura cu produsul gigantului Microsoft, Windows. De la acea dată, kernel-ul (nucleul) Linux a experimentat o serie de schimbări semnificative, care au adus îmbunătățiri considerabile, transformându-l într-o alternativă serioasă și demnă de atenție.

Dacă Windows-ul este așa de răspândit, de ce ar vrea cineva să folosească o alternativă a acestuia? Unul dintre riscurile majore care ar apărea în situația în care toți utilizatorii ar folosi același sistem de operare este acela că programele malițioase s-ar răspândi mult mai repede. Mulți oameni, în special cei care au cunoștințe tehnice, nu agreează existența unei singure variante de software, lucru care l-a motivat și pe Linus Torvalds în anii ’90 să se închidă în dormitorul casei mamei sale și după ceva vreme să posteze următorul mesaj „I’m doing a free operating system. Just a hobby, won’t be big and professional… (Fac un sistem gratuit de operare Doar un hobby, nu ceva mare sau profesional…)”. La puțin timp după această postare mai mulți programatori amatori l-au susținut în efortul său și astfel a luat naștere sistemul de operare Linux.

În zilele noastre, Linux este unul dintre cele mai populare sisteme de operare, un procent de 98 % dintre supercalculatoare îl folosesc.

Sistemul de operare Android

Prima variantă beta a sistemului de operare Android pentru telefoane mobile a fost lansată în noiembrie 2007. La scurt timp a apărut pe piață, în luna septembrie a anului 2008, Android 1.0, varianta comercială.

În prezent, un procent de 85% dintre telefoanele de tip smartphone folosesc sistemul de operare Android ce are la bază kernel-ul de Linux. Utilizarea acestuia a crescut exponențial din anul 2009, moment la care ocupa doar 3,9 % din piață. Unul dintre motivele pentru care sistemul Android a devenit atât de popular este caracterul său open-source. Sistemul de operare Android este utilizat de cei mai mulți dintre producătorii de telefoane inteligente și tablete. Această strategie este complet diferită față de cea a competitorului principal, iOS. Apple folosește iOS doar pentru produsele proprii, acest sistem de operare fiind un produs closed-source.

WordPress

WordPress este unul dintre cele mai populare sisteme de tip web content management, inclusiv blogging, fiind bazat pe fundamente de tip open-source. Fără acest fundament, platforma care stă la baza a peste 30% din paginile web nu ar fi existat. Există peste 30.000 de plugins-uri (componente informatice), care adaugă website-urilor și blogurilor funcționalități legate de securitate, analiză și comerț electronic. Toate acestea sunt, de asemenea, open-source.

Mozilla Firefox

Dacă Mozilla nu ar fi dezvoltat produsul Firefox, domeniul web browserelor (navigatoarelor pentru Internet) ar fi fost unul total diferit. Ar fi existat doar soluții de tip closed-source și anume Safari, care este destinat dispozitivelor Apple și utilizatorilor acestora și alte două tehnologii deținute de doi giganți – Chrome (Google) și Internet Explorer (Microsoft). Pornind de la succesul pe care l-a avut Firefox, tot mai mulți producători au dezvoltat web browsere. În acest sens un exemplu elocvent este Google, care a demarat proiectul open-source Chromium care aflat la originea Google Chrome.

Programele informatice prezentate mai sus sunt folosite de foarte mulți oameni însă nu toți știu că acestea au la origine coduri open-source. Succesul acestor sisteme, dar și al multor altora care au pornit de la coduri-sursă deschise, s-a datorat faptului că programatorii au avut la dispoziție o platformă care le-a permis să experimenteze și să împărtășească rezultatele muncii lor în mod altruist.

Concluzie

Lumea ar fi fost dramatic diferită dacă nu ar fi existat tehnologia open source. Toată lumea ar fi folosit tehnologii private, rezultând în costuri tot mai mari ale produselor.

Dezvoltarea software-ului open source, cum ar fi Android, a făcut tehnologia disponibilă pentru toți. Totuși, apariția Open Source Initiative, inclusiv a Mozilla Firefox, a reușit să crească competiția în ceea ce privește browserele web la nivel mondial. Tehnologia open source a schimbat lumea din jurul nostru, oferind potențialul unei tehnologii mai flexibile și inovații rapide.