Tehnologia digitala si fragmentarea relatiilor interumane
În acest articol voi pleca de la smartphone (telefonul mobil inteligent) pentru a face câteva legături între politică, tehnologie și dispute geopolitice. Cu toții știm că smartphone-ul a devenit din ce în ce mai popular și pare că a revoluționat viața a unei bune părți din omenire, oferindu-ne acces fără precedent la informații, comunicații, servicii, de fapt, transformând modul în care ne trăim viața.
Smartphone-ul face parte dintr-un tehno-sistem mai larg ce se ocupă de transferul și prelucrarea datelor, numit pe scurt tehnologia informației și comunicației (TIC). Iar, în ultimele decenii am fost martorii unui avans nemaipomenit la nivelul populației globului al acestei tehnologii. Acest lucru a determinat adoptarea smartphone-urilor pe scară largă. Sunt peste 6 miliarde de conexiuni 4G la internet în momentul actual la o populație de sub 8 miliarde.
Tehnologia și Individul
Smartphone-ul Global – mai mult decât o tehnologie a tinereții (en. The Global Smartphone – Beyond a youth technology ,UCL Press, 2021) este de altfel, titlul unei cărți coordonată de de profesorul de antropologie socială și culturală Daniel Miller de la University College London din Marea Britanie. Profesorul și studenții săi au desfășurat o serie de cercetări cu utilizatorii de smartphone-uri de pe mai multe continente pentru a vedea impactul pe care acestea le au asupra vieții oamenilor. Inițial, s-au întrebat dacă smartphone-ul este într-adevăr un instrument care ne uniformizează viețile și dacă folosirea lui este similară la diverse categorii de utilizatori. Ei au concluzionat că oamenii utilizează smartphone-ul contextual, iar acest lucru poate fi determinat de o multitudine de factori individuali, dar și culturali, adică dincolo de controlul individului.
Vârsta este un exemplu de factor diferențiator între utilizatori. În general, tinerii utilizând telefonul mobil mult mai intens. Acest lucru, se poate observa în mod deosebit în emisfera vestică, acolo unde generațiile mai în vârstă sunt mai sceptice cu privire la folosirea acestei tehnologii. O bună parte din acest sentiment provine din neînțelegerea modului în care smartphone-ul funcționează sau și mai mult a filozofiei ce stă în spatele interfeței acestuia. Această neînțelegere a acestei filozofii creează pentru persoanele mai în vârstă neînțelegeri și le descurajează în folosirea acestei tehnologii.
Dar diferențele dintre generații, nu sunt sunt singurele ce ne arată moduri diferite de raportare la această tehnologie. Din contră, modul cum ne raportăm la tehnologia mobilă are foarte multe nuanțe, de la o categorie de cetățeni la alta, de la o cultură la alta, de la un regiune sau continent la altul. Ce pot spune cu siguranță cercetătorii este că tehnologia mobilă devine parte integrantă din culturile locale. Un exemplu ce scoate în evidență acest lucru este acela care contrazice trendul global al asocierii telefonului inteligent cu tinerii. În RP Chineză, argumentează aceștia, persoanele în vârstă sunt mai entuziasmate de folosirea smartphone-urilor în comparație cu cele mai tinere. Pentru vârstnici utilizarea smartphone-urilor apare ca o datorie patriotică de a participa la modernizarea țării.
Plecând de la studiul lui Miller care se uită la modul cum indivizii determină modul de înțelegere a tehnologie mobile digitale, vreau să inversez perspectiva și să exemplific cum cultura locală, autoritățile, instituțiile, influențează la rândul lor raportarea indivizilor la această tehnologie. Prin aceasta conectez dezbaterile despre aceste tehnologii cu dezvoltarea și utilizarea lor.
Tehnologia și Autoritatea
Exemplul de mai sus al Chinei care a pus un accent deosebit pe dezvoltarea acestei tehnologii prin crearea unor companii chinezești sprijinite de stat pentru a dezvolta această tehnologie ce este mai apoi folosită pentru control politic, social și economic. Iar acest lucru este asociat cu modernizarea și cu progresul țării respective. Cultura puternic colectivistă a societății chineze sau a altor societăți din Asia contribuie la înțelegerea tehnologiei în acest fel.
La polul opus al lumii, în SUA, tehnologia digitală mobilă este asociată în cultura populară, cu succesul antreprenorial, cu inovația și creativitatea. De multe ori această este văzută ca o spargere a convențiilor sociale și culturale. O zonă specifică din Statele Unite - Silicon Valley – este văzută ca un leagăn a acestei industrii. Silicon Valley, se află în centrul culturii alternative americane acolo unde a luat naștere mișcarea hippy sau mișcarea grunge. Firmele ce s-au dezvoltat plecând din această zonă sunt considerate ca făcând parte dintr-un val revoluționar, antreprenorial, un fel de logo al globalizării ultimilor decenii. Silicon Valley, la rândul ei a dat naștere unor eroi-vedete ai digitalizării – Bill Gates, Steve Jobs, Steve Wozniak, Elon Musk, și alții. Cultura americană nu sărbătorește antreprenoriatul doar în domeniul tehnologie mobile, ci această tehnologie este la rândul ei integrată într-o țesătură mai largă culturală, și devine una din expresiile acesteia. Tehnologia digitală a jucat astfel rolul unei revoluții culturale, economice și sociale în SUA.
O fragmentare a tehnologiei digitale?
De altfel dacă ne uităm pe o hartă a răspândirii infrastucturii digitale de tip 5G, ce ar trebui să fie următorul standard de comunicații digitale vedem că Asia de Est (China, Coreea de Sud și Japonia) și SUA sunt țările în care tehnologia s-a răspândit cel mai mult, urmate de țările UE – acolo unde România este ultima țară din punct de vedere al prezenței acestei tehnologii. Și mai mult, în țările post-Sovietice, inclusiv în Federația Rusă această tehnologie nu este chiar deloc prezentă la momentul actual. Această întârziere a țărilor din Estul Europei (inclusiv România, până acum campioană la viteza de conectivitate) va duce la acumularea unor decalaje tehnologice și economice față de țările unde această tehnologie este deja prezentă și continuă să se răspândească.
Vedem cum sisteme diferite de comunicații mobile încep să fie implementate regional. Acest lucru se întâmplă din cauza implicațiilor la nivel securitar pe care noile tehnologii le implică o dată ce acestea devin parte din infrastructura de bază în funcționarea societăților respective. Astfel, din cauza barierelor pe care guvernele încep să le ridice (într-un mod activ prin dezvoltarea de alternative în SUA și parțial în unele state din Europa de vest sau într-un mod pasiv – cazul României și al spațiului post-Sovietic) vis-à-vis de dezvoltarea acestora de companii din țări aflate în concurență, vom avea sisteme de comunicații bazate pe protocoale, sau mai mult, pe tehnologii diferite, ce vor asigura insularizarea acestor economii.
O paralelă față de această evoluție o putem face cu ceea ce s-a întâmplat în domeniul armamentului și a infrastructurii critice în timpul războiului rece, atunci standarde diferite în aceste domenii au fost dezvoltate de cele două blocuri aflate în competiție. Concurența ce pare să se nască între sistemele 5G (dominate de tehnologia chineză) și Starlink (prin accesul comercial la spațiu condus de companii din SUA) este poate un exemplu în acest sens.
Acest lucru este încurajat de potențialul de a administra întregi populații cu această tehnologie ce devine parte din infrastuctura de funcționare a unei societăți. Tehnologia este, așa cum descriam mai sus, un accelerator a tendințelor unei comunități, dar consecințele acestei accelerări sunt de multe ori imprevizibile. Contraintuitiv, putem observa că tehnologia digitală, devine, un factor important pentru întărirea și sau re-întărirea unor granițe culturale, politice și economice. Iar aceste fragmentări pot produce decalaje tehnologice mari între diferite regiuni de pe glob. Este poate o ironie a istoriei că, paradoxal, ceea ce pornise ca o tehnologie dezvoltată în epoca globalizării devine un factor de re-fragmentare a lumii.
