Identitatea digitală este o reprezentare online a unui individ. Este, în continuare, un subiect extrem de controversat. La fel ca un permis de conducere sau un act de identitate, identitatea digitală conține toate informațiile despre o persoană.

Păstrarea acestor informații în siguranță este crucială. Dar ceea ce alcătuiește un ID digital este mult mai complicat decât un permis de conducere, așa că este important să înțelegeți dezavantajele identității digitale pentru a vă proteja.

A cunoaște exact ce înseamnă o identitate digitală și de ce este importantă vă poate ajuta să vă protejați de furtul de identitate. Iată tot ce trebuie să știți.

Există mai multe tipuri de identitate digitală

Identitatea digitală, sau identitatea online, este o reprezentare digitală a unei persoane. Conține informații vitale unice, cum ar fi numele contului bancar, datele de navigare și chiar istoricul medical. Spre deosebire de o carte de identitate fizică, nu există nici un proces de cerere sau de înregistrare pentru a obține identitatea digitală.

Toți cei care utilizează internetul, indiferent de calitate, au o formă de identitate digitală. Există mai multe tipuri de identitate digitală. Unele reprezintă un individ, în timp ce altele reprezintă o companie, un parteneriat sau o mașină. Vă puteți gândi la identitatea digitală ca la o amprentă: cu cât furnizați mai multe informații de identificare personală (PII) online, cu atât amprenta digitală devine mai detaliată și unică.

Așa cum trebuie să arătați un act de identitate pentru a efectua o retragere de la bancă, actul de identitate digital verifică cine sunteți atunci când vă conectați la contul bancar online. Identitatea digitală ajută, de asemenea, aplicațiile și conturile să se integreze, adaptând experiențele online și facilitând partajarea informațiilor între conturi.

Identitatea digitală vine la pachet cu anumite riscuri

Cu siguranță, o identitate digitală prezintă anumite riscuri. Cu cât există mai multe informații personale asociate cu identitatea voastră, cu atât puteți fi mai vulnerabil la furtul de identitate digitală.

De aceea este foarte important să înțelegeți și să vă gestionați identitatea digitală pentru a vă proteja online.

Informații personale și atribute asociate cu identitatea digitală

O identitate digitală cuprinde toate detaliile și atributele care vă fac prezența online unică. Aici intră istoricul de navigare, informații despre un dispozitiv, locație, obiceiuri de cheltuieli, profiluri pe rețelele sociale și multe altele. Nu toate atributele asociate cu identitatea online sunt strict digitale.

Identitatea digitală ar putea fi legată de următoarele: cod numeric personal, informații bancare, adresă fizică sau istoricul medical. Acestea sunt exemple de informații sensibile sau informații criptate prin intermediul serviciilor de confidențialitate ale utilizatorilor unei aplicații sau ale site-urilor.

Cele mai sensibile date pe care le furnizați sunt securizate prin parole și criptarea datelor, dar asta nu asigură siguranța lor. Este important să controlați identitatea digitală online pentru a vă asigura că hackerii nu pot accesa aceste informații cruciale.

Tipuri de identificatori digitali unici

Identificatorii digitali sunt punctele de date de la baza identității digitale. Acestea sunt cele care leagă activitatea online de un anumit utilizator dintr-un sistem.

Tot ceea ce faci online este legat de un identificator digital, iar toți acești identificatori combinați formează identitatea digitală.

Câteva exemple comune includ:

1. Nume de utilizator și parole: multe site-uri pe care le utilizați zilnic, cum ar fi motoarele de căutare, rețelele sociale sau contul bancar online, vă urmăresc activitatea prin numele de utilizator unic

2. Istoricul de cumpărături sau de navigare: agențiile terțe de colectare a datelor vă pot urmări istoricul de cumpărături, ceea ce vă poate crea un profil unic, chiar dacă nu le oferiți nicio informație în mod direct

3. Zile de naștere: unele baze de date folosesc ziua de naștere ca identificator personal, adesea alături de alți identificatori, cum ar fi numărul de securitate socială.

Concluzii

În concluzie, identitatea digitală este o parte esențială a vieții noastre online, iar gestionarea ei corectă este crucială pentru protecția noastră. Într-o lume în care tot mai multe aspecte ale vieții noastre se desfășoară pe internet, cunoașterea și înțelegerea riscurilor asociate cu identitatea digitală sunt vitale. Prin înțelegerea tipurilor de identitate digitală, informațiilor personale și a atributelor asociate cu ea, precum și a tipurilor de identificatori digitali unici, putem lua măsuri pentru a ne proteja mai bine în mediul online și a preveni furtul de identitate digitală.

Sustenabilitate, metaverse sau sistemul imunitar digital reprezintă câteva dintre tendinţele tehnologice preconizate de către specialiştii Gartner pentru anul viitor, în cadrul raportului “Top Strategic Technology Trends for 2025”, publicat luni.

Potrivit sursei citate, în ceea ce priveşte sustenabilitatea, directorii trebuie să investească mai mult în soluţii inovatoare care sunt concepute pentru a răspunde cererilor ESG.

Un al doilea trend al anului 2025 din punct de vedere tehnologic este un metaverse complet are să fie independent de dispozitiv şi să nu fie deţinut de către un singur furnizor. Pe acest segment, până în 2027, Gartner estimează că peste 40% dintre organizaţiile mari din întreaga lume vor folosi o combinaţie de Web3, cloud AR şi gemeni digitali în proiecte bazate pe metaverse care vizează creşterea veniturilor.

O altă tendinţă face referire la superaplicaţii cu propriul set de funcţionalităţi, ce se poate adresa terţilor pentru a dezvolta şi a publica propriile mini-aplicaţii. În următorii cinci ani, consultanţii Gartner estimează că peste 50% din populaţia globală va utiliza activ zilnic mai multe superaplicaţii.

Sistemele adaptive de Inteligenţă Artificială (AI) reprezintă o tendinţă tehnologică în anul viitor cu scopul de a reinstrui în mod continuu modelele şi de a învăţa în mediile de dezvoltare şi în care rulează, pe baza unor date noi, pentru a se adapta rapid la schimbările induse de circumstanţele din lumea reală care nu au fost prevăzute sau disponibile în timpul dezvoltării iniţiale.

Conform raportului de specialitate, sistemul imunitar digital este un alt segment de viitor. Astfel, imunitatea digitală combină perspectivele bazate pe date despre evoluţia operaţiunilor, testarea automată şi extremă, rezolvarea automată a incidentelor, ingineria software în cadrul operaţiunilor IT şi securitatea în lanţul de aprovizionare a aplicaţiilor pentru a creşte rezistenţa şi stabilitatea sistemelor. Gartner preconizează că, până în 2025, organizaţiile care investesc în construirea imunităţii digitale vor reduce timpul de nefuncţionare a sistemelor lor cu până la 80%, iar acest lucru se traduce direct în venituri mai mari.

Totodată, ideea de observabilitate aplicată va reflecta artefactele digitizate, cum ar fi jurnalele, urmele, apelurile API, timpii de aşteptare, descărcările şi transferurile de fişiere, care apar atunci când orice parte interesată efectuează orice fel de acţiune.

Previziunile Gartner amintesc şi de managementul încrederii, riscurilor şi securităţii în inteligenţa artificială. “Un sondaj efectuat de Gartner în SUA, Marea Britanie şi Germania a constatat că 41% dintre organizaţii s-au confruntat cu o breşă de confidenţialitate sau cu un incident de securitate legat de inteligenţa artificială. Cu toate acestea, acelaşi sondaj a constatat că organizaţiile care au gestionat în mod activ riscurile, confidenţialitatea şi securitatea inteligenţei artificiale au obţinut rezultate îmbunătăţite ale proiectelor de AI. Mai multe dintre proiectele lor de AI au trecut în producţie de la statutul de proiect pilot şi au obţinut mai multă valoare de afaceri decât proiectele AI din organizaţii care nu gestionau în mod activ aceste funcţii”, se menţionează în raport.

În plus, în viziunea specialiştilor, organizaţiile trebuie să implementeze noi capabilităţi pentru a asigura fiabilitatea modelului, încrederea, securitatea şi protecţia datelor.

Mai mult, platformele cloud specifice industriilor oferă o combinaţie de SaaS, platformă ca serviciu (PaaS) şi infrastructură ca serviciu (IaaS), oferind seturi de capabilităţi modulare specifice unei industrii pentru a sprijini cazuri specifice de utilizare din respectiva industrie. Până în 2027, Gartner estimează că peste 50% dintre companii vor folosi platformele cloud specifice industriilor pentru a-şi accelera iniţiativele de afaceri.

Topul tendinţelor tehnologice, întocmit de Gartner, continuă cu ingineria platformei – disciplina de construire şi operare a platformelor de dezvoltare interne de tip self-service pentru livrarea şi managementul ciclului de viaţă al aplicaţiilor software. Pentru acest segment, se estimează că 80% dintre organizaţiile de inginerie software vor înfiinţa echipe de platformă până în 2026, şi că 75% dintre acestea vor include portaluri de tip self-service pentru dezvoltatori.

Nu în ultimul rând, un trend important va fi punerea în valoare a tehnologiilor wireless pentru a satisface necesităţile tuturor mediilor, de la Wi-Fi la birou, prin intermediul serviciilor pentru dispozitive mobile, până la servicii de consum redus şi chiar conectivitate radio. În acest sens, Gartner preconizează că, până în 2025, şase din zece companii vor folosi, simultan, cinci sau mai multe tehnologii wireless.

Gartner, Inc. (NYSE: IT) este o companie americană de consultanţă şi cercetare în IT, ce oferă o perspectivă obiectivă şi utilă pentru directori şi echipele lor.

Poliţia Română lansează 10 recomandări despre cum să te protejezi de fraudele din online, cu ocazia Zilei Internaţionale a Siguranţei pe Internet.

”Ziua Internaţională a Siguranţei pe Internet este un eveniment devenit deja tradiție, marcat la nivel global, în aproape 180 de state. Acesta îşi propune să promoveze necesitatea conştientizării de către utilizatori a principalelor riscuri asociate folosirii internetului şi a principalelor modalităţi de prevenire şi evitare a acestora. Proiectul Siguranta Online, iniţiat de Poliţia Română, Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) şi Asociaţia Română a Băncilor (ARB), marchează astăzi Ziua Internaţională a Siguranţei pe Internet, prin 10 recomandări pe care le oferă publicului, pentru a se proteja de fraudele pe internet”, anunţă Poliţia Română.

Cele 10 recomandări despre cum să te protejezi de fraudele din online

• Evită să accesezi link-uri, primite pe mail sau prin alte aplicaţii de comunicare (SMS, WhatsApp, Telegram etc.), în special din surse necunoscute şi nu completa datele tale personale sau bancare pe acestea. Dacă ai suspiciuni cu privire la legitimitatea unei oferte primite, evită să accesezi materialele respective. De cele mai multe ori, este vorba despre oferte false, unele prezentate prea frumos ca să fie adevărate;

• Nu da click atunci când ai fost etichetat într-o postare din social media care îţi promite câştiguri mari, cu siguranţă este vorba despre o înşelătorie;

• Fii atent la mesajele care par să vină din partea băncilor! Băncile nu solicită niciodată date confidenţiale cum ar fi datele cardurilor, parole de acces, coduri PIN, nici telefonic, nici prin SMS, nici prin e-mail şi nici prin completarea acestora pe website;

• Citeşte cu atenţie înainte de a deschide orice mesaj sau un fişier de la banca ta sau alte persoane/instituţii şi, dacă ai suspiciuni, contactează banca pentru verificare, pe alt canal decât

cel prin care ai primit mesajul. Mesajele false conţin, de multe ori, formule de adresare impersonale, greşeli gramaticale sau de exprimare. Ca regulă, nu efectua transferuri şi nu procesa operaţiuni doar în baza unui e-mail sau a unei solicitări telefonice urgente, fără a face o verificare a autenticităţii mesajului;

• Nu furniza niciodată altor persoane datele de utilizare ale contului tău (parola de acces la contul bancar);

• Nu dezvălui datele de pe cardul personal: nume, număr, data de expirare, CVV2/CVC, adică numărul de trei cifre de pe spatele cardului şi nici PIN-ul. Nu introduce codul PIN pe site-uri de internet şi nu-l divulga telefonic. Site-ul pe care urmează să introduci datele cardului pentru efectuarea unei plăţi online trebuie să fie securizat, adică linkul începe cu ,,https”;

• Dacă trebuie să primeşti bani, dă IBAN-ul tău (numărul de cont, format din 24 de caractere, litere şi cifre), nu datele de pe card. Solicitarea datelor cardului de către alte persoane este o capcană, deoarece cardul este un instrument de plată şi nu un instrument de încasare bani;

• Instalează cele mai recente actualizări ale sistemului de operare şi un antivirus. Asigură-te că toate dispozitivele pe care le foloseşti pentru a naviga pe internet funcţionează în baza versiunilor actualizate ale sistemelor de operare. De asemenea, protejează-le cu o soluţie antivirus eficientă;

• Foloseşte mereu parole cu un nivel de complexitate ridicat. Pentru a vă fi mai simplu să generaţi o parolă complexă, utilizaţi un generator de parole. Evită folosirea termenilor uzuali. De asemenea, dezvoltă o rutină personală ce presupune schimbarea periodică a parolelor pentru fiecare din conturile folosite;

• Asigură-te că ai mereu copii de rezervă ale datelor tale (fişiere, documente, poze etc.). Foloseşte atât soluţii online (de tip cloud sau servicii de back-up), cât şi fizice (stickuri USB, harduri externe etc.), pentru a-ţi proteja datele împotriva atacatorilor.

Oricine poate fi o victimă şi poate propaga, în necunoştinţă de cauză, fraudele online. Pentru a evita propagarea înşelăciunilor pe internet, raportează-le autorităţilor competente.

Proiectul de prevenire a criminalităţii informatice şi educaţie digitală Siguranta Online este menit să ofere utilizatorilor cele mai bune practici de securitate cibernetică, prin accesarea platformei sigurantaonline.ro. Proiectul este o iniţiativă Poliţiei Române, Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică şi Asociaţiei Române a Băncilor, cărora, pe perioada de implementare, li s-au alăturat parteneri precum Microsoft, Ambasada Elveţiei în România, Swiss WebAcademy şi alţii, mai spune Poliţia Română.

Prin intermediul telefoanelor mobile, cetățenii vor putea să își confirme identitatea și să distribuie documente electronice direct din portofelele digitale. Asta după ce portofelul digital, care are ca scop facilitarea accesului la servicii publice și private în întreaga Uniune Europeană, a primit acordul europarlamentarilor după trei ani de dezbateri.

Obiectivul implementării eID, identitatea digitală europeană, este digitalizarea societății europene. Concret, în curând, fiecare cetățean european sau companie din UE vor putea avea portofel digital. Acesta va fi legat de identitatea digitală națională a persoanei și le va permite europenilor să deschidă conturi bancare, să se înscrie la universitate, să stocheze rețetele medicale și multe altele. În plus, va proteja datele personale ale cetățenilor.

Practic, vom putea salva în acest portofel buletinul, permisul de conducere, cardul de credit, certificările educaționale și multe altele, pentru a putea rezolva rapid diverse probleme din viața de zi cu zi.

„Adoptarea regulamentului european privind identitatea digitală reprezintă o etapă importantă în transformarea digitală a societății noastre. A le permite cetățenilor să aibă un portofel digital european unic și sigur, păstrând în același timp controlul deplin asupra datelor lor personale, reprezintă un pas înainte esențial pentru UE, care va stabili un punct de referință la nivel mondial în domeniul digital și va spori securitatea atunci când se angajează cu servicii online. În plus, prin plasarea cetățenilor în centrul atenției, regulamentul european privind identitatea digitală contribuie la îmbunătățirea și simplificarea semnificativă a accesului la serviciile publice online. Cetățenii nu ar trebui să fie nevoiți să suporte povara complexității administrative și instituționale“, a transmis Mathieu Michel, secretar de stat belgian pentru digitalizare, simplificare administrativă, protecția vieții private și reglementare în domeniul construcțiilor.

La ce va ajuta portofelul digital

Cartea de identitate digitală europeană va putea fi folosită printre altele pentru:

⦁ Servicii publice cum ar fi solicitarea unui certificat de naștere, a certificatelor medicale sau cererea de schimbare a adresei.

⦁ Deschiderea unui cont bancar.

⦁ Depunerea declarațiilor fiscale.

⦁ Înscrierea la o universitate din propria țară sau dintr-o altă țară UE.

⦁ Stocarea unei rețete medicale care să poată fi folosită oriunde în Europa.

⦁ Dovada vârstei posesorului.

⦁ Închirierea unei mașini folosind un permis de conducere digital.

⦁ Rezervarea și cazarea la un hotel.

Cu toate acestea, nu vom fi obligați să avem o identitate digitală. Utilizarea portofelului digital este voluntară, iar cei care nu-l vor folosi nu vor fi discriminați, susține Consiliul UE.

Următorii pași

Până în 2026, fiecare țară din UE va trebui să pună la dispoziția cetățenilor un portofel digital, compatibil cu cel din alte state membre. În plus, fiecare țară va pune la punct mecanisme de validare a autenticității și validității portofelului digital.

Acesta va fi emis, utilizat și revocat gratuit. Tranzacțiile din portofelul digital vor fi disponibile atât online, cât și offline, iar cetățenii vor putea controla informațiile pe care le partajează. Obiectivul UE este ca, până în 2030, cel puțin 80% dintre europeni să folosească identitatea digitală pentru serviciile publice esențiale.

„Identitatea digitală europeană ne va permite să facem în orice stat membru lucrurile pe care le facem și la noi în țară fără costuri suplimentare și fără obstacole, indiferent că este vorba de închirierea unui apartament sau de deschiderea unui cont bancar în afara țării. Vom putea face acest lucru într-un mod sigur și transparent. Vom decide noi înșine cât de multe informații dorim să partajăm despre noi, cu cine și în ce scop. Aceasta este o ocazie unică de a experimenta cu toții ce înseamnă să trăim în Europa și să fim europeni“, a afirmat Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv pentru o Europă pregătită pentru era digitală, citează surse.

Portofelul prototip bate pasul pe loc în România

În mai multe state europene sunt testate funcțiile portofelului digital prototip. Și România este implicată în diverse inițiative de testare a identității digitale, de altfel, țara noastră colaborează și cu alte state membre în acest sens.

Unul din acestea este RO-ID, care vrea să ofere acces facil la servicii guvernamentale online și alte tranzacții digitale. Aplicaţia, ce asigură identitatea digitală și permite gestionarea printr-un login unic a tuturor conturilor pentru serviciile publice, a fost lansată de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării împreună cu Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) în mai 2023. Proiectul a costat 74 de milioane de lei, bani din fonduri europene.

Însă digitalizarea rămâne un concept teoretic în țara noastră. Cetățenii nu au încredere în această aplicație sau nu știu de ea, asta deși ne bucurăm de una din cele mai bune viteze la internet și avem cel mai mare număr de specialiști în IT la mia de locuitori din UE.

Anual, 7 din 10 români petrec o zi de concediu stând la cozi la ghișeele statului.

Estonia, țara fără birocrație

Doar căsătoria și divorțul nu pot fi gestionate online în Estonia. În rest, cetățenii pot interacționa online cu statul estonian de oriunde s-ar afla, indiferent de oră.

Procesul de digitalizare a societății estoniene a debutat în anul 2000, odată cu introducerea declarației online a veniturilor și eliminarea ghișeelor și a cozilor. În momentul actual, 98% din serviciile publice estoniene sunt disponibile online, de acasă, prin intermediul telefonului sau calculatorului.

Digitalizarea a economisit bani și timp. Concret, se estimează că Estonia a salvat echivalentul a 2% din PIB, iar cetățenii au câștigat cinci zile pe an, odată cu digitalizarea.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene lansează apelul de proiecte Granturi pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate. De azi se pot depune proiectele în acest domeniu, iar antreprenorii eligibili pot obține granturi – finanțări nerambursabile - de până la 3 milioane de euro.

Nu pot beneficia de finanțări nerambursabile IMM-urile cu activități în domeniul jocurilor de noroc și al site-urilor erotice sau cu caracter obscen. Sunt excluse de la ajutorul de minimis și firmele cu profil agricol.

Apelul de proiecte se lansează prin aplicația pentru depunerea proiectelor de investiții finanțate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență. Platforma poate fi accesată la următorul link: https://proiecte.pnrr.gov.ro, iar primul pas îl constituie crearea unui cont.

Obiectivele apelului au în vedere sprijinirea IMM-urilor în dezvoltarea și implementarea tehnologiilor digitale avansate: inteligența artificială, datele și cloud computingul, tehnologia blockchain, calculul de înaltă performanță și cuantică, internetul obiectelor, securitatea cibernetică.

Cine este eligibil

Solicitanți eligibili sunt IMM-uri (microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii), înființate cel târziu la data de 31 decembrie 2021, care depun proiecte în parteneriat:

• lider de parteneriat (întreprinderea care exercită convențional reprezentativitatea unui parteneriat cu alte întreprinderi) – IMM care nu desfășoară activitate în domeniul IT
• partener – IMM care desfășoară activitate în domeniul IT

Bugetul total este de 150 milioane euro, echivalent în lei.

Valoarea finanțării nerambursabile cumulate ce poate fi acordată pentru un proiect:

a) microîntreprinderi – 500.000 – 600.000 euro;

b) întreprinderi mici – 500.000 – 1.500.000 euro;

c) întreprinderi mijlocii – 500.000 – 3.000.000 euro.

Care sunt activitățile eligibile

1. Activități aferente ajutorului de stat regional (Lider de parteneriat)
2. Activități pentru cercetare – dezvoltare (Lider de parteneriat și Partener)
3. Activități aferente ajutorului de minimis (Lider de parteneriat)

În cadrul ajutorului de stat regional se finanțează achiziții:

• de hardware pentru calculul de înaltă performanță și cuantică,
• de echipamente pentru automatizări și robotică destinate fluxurilor tehnologice integrate cu soluții digitale,
• pentru dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor software, inclusiv soluțiile de automatizare software de tip RPA (Robotic Process Automation),
• pentru proiectarea, producția și integrarea sistemelor în domeniul microelectronicii;
• de tehnologii blockchain (ce favorizează în principal industria de producție și lanțul de aprovizionare prin automatizare, planificarea resurselor întreprinderii, schimb eficient de date), IoT (internetul obiectelor), IIoT (internetul industrial al obiectelor), Big Data, Cloud computing și inteligență artificială;
• de active corporale și necorporale pentru securitatea cibernetică;
• de sisteme de inteligență artificială, machine learning, augmented reality, virtual reality;
• de date și cloud computing.

Ajutorul de stat pentru cercetare – dezvoltare finanțează:

• cercetare industrială în scopul dobândirii de cunoștinţe și competenţe noi pentru crearea de noi produse, procese sau servicii ori pentru îmbunătăţirea semnificative a produselor, proceselor sau serviciilor existente, inclusiv celor digitale, în orice domeniu, tehnologie, industrie sau sector;
• dezvoltare experimentală cu scopul de a dezvolta produse, procese sau servicii noi ori îmbunătăţite, inclusiv produse, procese sau servicii digitale, în orice domeniu, tehnologie, industrie sau sector;
• studii de fezabilitate.

Ajutorul de minimis finanțează:

• asistenţa tehnologică pentru inovare, consiliere și expertiză pentru validarea ideii/soluției (diagnostic pentru o afacere pentru a se accesa și implementa soluțiile tehnice inovative potrivite), consiliere pentru obținerea, protejarea şi comercializarea drepturilor de proprietate industrială; activități de omologare, certificare și standardizare a produselor/serviciilor/proceselor;
• achiziția de active necorporale: licențe, mărci comerciale, programe informatice, alte drepturi și active similare, investiții în realizarea de instrumente de comercializare on-line a serviciilor/produselor proprii, precum și active necorporale achiziționate din surse externe în condiții de concurență deplină pentru activități de inovare: cunoștințe tehnice, brevete, drepturi de utilizare;
• asigurarea accesului la bănci de date, servicii de cloud computing - Software ca serviciu (SaaS), Platformă ca serviciu (PaaS) și Infrastructură ca un serviciu (IaaS) - și de stocare a datelor, biblioteci sau alte servicii conexe.

Beneficiari eligibili

Pot beneficia de ajutor de stat, respectiv ajutor de minimis, în cadrul prezentului apel de proiecte, întreprinderile care au calitatea de IMM-uri (microîntreprinderi, întreprinderi mici și întreprinderi mijlocii), cu respectarea cumulativă a următoarelor condiții:

a) sunt înregistrate conform legislației din domeniu (Legea 31/1990, Legea nr. 1/2005, OUG nr. 6/2011, Legea nr. 301/2011;

b) au sediul social sau un punct de lucru în România;

c) sunt înființate cel târziu la data de 31 decembrie 2021, nu au avut activitatea suspendată în anul depunerii cererii de finanțare și în anii 2022 și 2023 și au înregistrat profit din exploatare (>0 lei) în anul fiscal 2022;

d) nu au obligații de plată nete neachitate în termen la bugetul statului și nu au fapte înscrise în cazierul fiscal;

f) pot asigura contribuția financiară, necesară pentru cofinanțarea cheltuielilor eligibile și neeligibile ale proiectului, a costurilor suplimentare ce pot apărea în implementare, au resursele financiare necesare implementării optime a proiectului;

g) nu desfășoară activități cu produse cu caracter erotic sau obscen, în domeniul jocurilor de noroc sau cele care contravin ordinii publice și/sau prevederilor legale în vigoare;

h) nu dețin pagini web care conțin acte sau materiale cu caracter obscen;

i) nu intră în categoria de „întreprinderi aflate în dificultate”;

j) nu se află în stare de insolvență, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare, lichidare sau suspendare temporară a activității;

k) nu fac obiectul unui ordin de recuperare a unui ajutor de stat / de minimis în urma unei decizii anterioare a Comisiei Europene, a unui furnizor de ajutor, a Consiliului Concurenței sau a unei instanțe de judecată;

l) nu au legătură cu industria de tutun;

m) nu prevăd clonarea în scopuri reproductive; nu desfășoară activități destinate modificării patrimoniului genetic al ființei umane care ar putea face astfel de schimbări ereditare, activități de creare a embrionilor umani exclusiv în scopul cercetării sau în scopul obținerii de celule stem, inclusiv de către mijloace de transfer nuclear de celule somatice;

n) nu desfășoară activități de jocuri de noroc (producție, construcție, distribuție, prelucrare, comerț sau software conex);

o) nu desfășoară comerț sexual;

p) nu implică animale vii în scopuri experimentale și științifice;

q) nu desfășoară activități de dezvoltare imobiliară sau financiare;

r) nu desfășoară activități legate de exploatare/extracție, prelucrare, distribuție, depozitare sau arderea combustibililor fosili solizi și a petrolului și nici investiții legate de extracția gazelor.

Sunt excluse de la finanțări nerambursabile IMM-urile care activează în sectorul:

a) produselor pescărești și de acvacultură;

b) producției agricole primare;

c) prelucrării și comercializării produselor agricole, în următoarele cazuri:

- când valoarea ajutoarelor este stabilită pe baza prețului sau a cantității unor astfel de produse achiziționate de la producători primari sau introduse pe piață de întreprinderile respective;

- când ajutoarele sunt condiționate de transferarea lor parțială sau integrală către producătorii primari.

În cadrul prezentului apel nu se acordă finanțare pentru achiziția de vehicule de transport rutier.

Transformarea digitală este una dintre prioritățile UE. Parlamentul European elaborează politicile care vor întări capacitățile Europei în noile tehnologii digitale, vor deschide noi oportunități pentru afaceri și consumatori, vor susține tranziția verde și vor ajuta UE să atingă neutralitatea climatică până în 2050. Totodată, aceste politici vor susține dobândirea de competențe digitale și formările profesionale și vor ajuta la digitalizarea serviciilor publice, cu respectarea drepturilor și valorilor fundamentale.

Ce este transformarea digitală?

• Transformarea digitală se referă la integrarea tehnologiilor digitale de către companii și în serviciile publice, precum și impactul acestor tehnologii asupra societății.
• Platformele digitale, internetul lucrurilor, cloud computing, blockchain și inteligența artificială sunt printre tehnologiile ce afectează numeroase sectoare...
• ... de la transporturi, energie, agro-alimentar, telecomunicații, servicii financiare, producție industrială și sănătate, până la viața de zi cu zi a fiecăruia.
• Tehnologiile pot optimiza producția, pot reduce emisiile și deșeurile, pot mări avantajele competitive și pot aduce noi servicii și produse pe piață.

Ce face UE în privința transformării digitale

Stimularea digitalizării aduce multe beneficii societății. UE dorește să-și consolideze suveranitatea digitală și să stabilească standarde, mai degrabă decât să urmeze standardele stabilite de alții, pentru a face Europa potrivită pentru era digitală.

Pentru a ghida transformarea digitală a UE, Comisia Europeană a prezentat programul Deceniul digital al Europei, care conține ținte și obiective concrete pentru 2030 în domenii precum competențele, infrastructuri digitale sigure și durabile, transformarea digitală a întreprinderilor și digitalizarea serviciilor publice.

În mai 2021 deputații europeni au adoptat un raport pentru modelarea viitorului digital al Europei, cerând Comisiei Europene să abordeze în continuare provocările asociate tranziției digitale, și în special să folosească oportunitățile create de piața unică digitală și de folosirea inteligenței artificiale. De asemenea, ei au solicitat sprijinirea inovației și a competențelor digitale.

Inteligența artificială și strategia privind datele

Inteligența artificială (IA) poate fi folosită pentru îmbunătățirea serviciilor medicale, pentru mașini mai sigure și pentru oferirea unor servicii mai bine adaptate utilizatorilor. Poate îmbunătăți procesele de producție și aduce avantaje competitive afacerilor europene, inclusiv în sectoare în care companiile UE se bucură deja de poziții însemnate, cum sunt economia circulară, industria constructoare de mașini, agricultura și turismul.

Pentru a se asigura că Europa profită din plin de potențialul IA, deputații au subliniat necesitatea unei legislații în domeniul IA centrată pe oameni. Această legislație va trebui să creeze un cadru care să inspire încredere, să introducă standarde etice, să susțină crearea de locuri de muncă, să ajute la construirea unei „IA fabricată în Europa” competitive și să influențeze standardele globale.

Comisia a prezentat o propunere pentru reglementarea IA pe 21 aprilie 2021. Conform propunerii, sistemele IA vor fi clasificate după nivelul de risc pe care îl comportă pentru utilizatori. O dată aprobată, aceasta va reprezenta prima reglementare a inteligenței artificiale din lume. Negocierile dintre Parlamentul European și statele UE asupra formei finale a reglementării sunt în curs.

Finanțarea priorităților digitale ale UE

Digitalizarea joacă un rol esențial în toate politicile UE. Criza Covid a accentuat nevoia unui răspuns care să aducă beneficii pe termen lung societății și competitivității europene. Soluțiile digitale oferă oportunități importante și sunt esențiale pentru a asigura redresarea Europei și recâștigarea unei poziții competitive în economia globală.

Planul UE pentru redresare economică impune fiecărui stat membru să aloce minim 20% din Mecanismul de redresare și reziliență pentru tranziția digitală. Programele de investiții cum sunt Orizont Europa - axat pe cercetare și inovare, sau Programul pentru conectarea Europei - axat pe infrastructură, alocă sume considerabile și pentru progrese în domeniul digital.
Politica generală UE este să încurajeze obiectivele digitale prin toate programele sale, însă anumite programe de investiții sunt concepute anume pentru atingerea acestora.

În aprilie 2021 Parlamentul a adoptat programul Digital Europe, primul instrument financiar al UE conceput special pentru a aduce tehnologia mai aproape de companii și oameni. Prin acest program se vor realiza investiții în infrastructura digitală astfel încât tehnologii strategice să poată stimula competitivitatea și tranziția verde a Europei, dar și să asigure suveranitatea tehnologică.
Se vor investi 7,6 miliarde EUR în cinci domenii: supercalculatoare (2,2 miliarde EUR), inteligență artificială (2,1 miliarde EUR), securitate cibernetică (1,6 miliarde EUR), competențe digitale avansate (577 milioane EUR) și asigurarea folosirii tehnologiilor digitale în societate și economie (1,1 miliarde EUR).

Activitatea prin intermediul platformelor digitale reprezintă o metodă de lucru relativ nouă, prin care o platformă online, cum ar fi un site web sau o aplicație, conectează cererea unui client pentru un anumit serviciu cu o ofertă de muncă remunerată din partea unei persoane fizice.

Noua directivă își propune să contribuie la îmbunătățirea condițiilor de muncă ale persoanelor care lucrează prin intermediul platformelor digitale și, în același timp, să mențină oportunitățile și beneficiile oferite de economia platformelor.

La începutul acestui an, Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord preliminar privind directiva propusă.

Noile reguli vizează cazurile de clasificare incorectă a lucrătorilor prin intermediul platformelor și facilitează posibilitățile de reclasificare a acestor lucrători drept angajați, garantându-le un acces mai ușor la drepturile lor conform legislației UE. Acordul include, de asemenea, dispoziții pentru protejarea mai bună a datelor personale ale lucrătorilor prin intermediul platformelor și pentru sporirea transparenței în ceea ce privește utilizarea sistemelor algoritmice pentru luarea deciziilor la locul de muncă.

Cinci aspecte esențiale despre lucrătorii prin intermediul platformelor digitale din UE

1. Care este rolul lor în economia platformelor?

Persoanele care lucrează prin intermediul platformelor digitale îndeplinesc sarcini pentru clienți în schimbul unei remunerații. Platformele digitale facilitează conexiunea dintre acești lucrători și clienți și organizează activitatea desfășurată.

Client - conectat prin intermediul unei platforme digitale de muncă - persoană care lucrează prin intermediul platformei digitale

2. Câți sunt?

Lucrătorii prin intermediul platformelor digitale reprezintă o parte semnificativă a forței de muncă din UE (28,3 milioane în 2022), comparabilă cu numărul de persoane angajate în industria prelucrătoare (29 de milioane).

Se estimează că această cifră va crește rapid, ajungând la 43 de milioane în 2025, ceea ce reprezintă o creștere de 52% în trei ani.

3. Care este profilul lor tipic?

În general, sunt bărbați tineri. Majoritatea au absolvit studii postliceale. Activitatea prin intermediul platformelor digitale reprezintă, de obicei, o sursă secundară de venit, alături de munca lor principală.

4. Ce fel de sarcini îndeplinesc și pentru cine?

Veniturile lucrătorilor prin intermediul platformelor digitale în funcție de tipul de serviciu prestat:

• Taxi: 39%
• Livrare (alimente și cumpărături, mutări): 24%
• Servicii la domiciliu (curățenie, reparații): 19% Servicii profesionale (contabilitate): 7%
• Muncă independentă (design grafic, editare foto): 6%
• Muncă domestică (îngrijirea copiilor, îngrijire medicală): 3%
• Microtasking (clasificare, etichetare): 2%

Toate serviciile sunt furnizate prin intermediul platformelor într-un loc fizic, cu excepția muncii independente și a microtaskingului, care sunt realizate online.

Majoritatea sunt supracalificați pentru munca pe care o desfășoară. Dintre serviciile oferite prin intermediul platformelor digitale de muncă, 70% necesită competențe scăzute, 20% necesită competențe scăzute până la medii, 6% necesită competențe ridicate și 4% implică o combinație a acestor niveluri de competențe.

Majoritatea serviciilor (83%) sunt furnizate către clienți persoane fizice. Restul serviciilor (17%) sunt furnizate firmelor sau unei combinații de persoane fizice și firme.

5. Sunt angajați sau lucrători independenți?

Este crucial să existe un statut corect pentru lucrătorii prin intermediul platformelor, pentru a beneficia de drepturile lor de muncă.

55% câștigă sub salariul minim orar net din țara în care lucrează, dacă acesta există.

41% din timpul dedicat muncii prin intermediul platformelor este neplătit (de exemplu, cautarea de sarcini, așteptarea atribuirii sarcinilor, cercetarea anunțurilor etc.).

Lucrătorii clasificați incorect drept lucrători independenți nu beneficiază de aceleași drepturi și măsuri de protecție ca persoanele angajate.

Dintre cele 28,3 milioane de persoane care lucrează prin intermediul platformelor, 7% (2 milioane) sunt angajate, în timp ce 93% (26,3 milioane) sunt lucrători independenți. Aproximativ 19% dintre lucrătorii independenți sunt probabil clasificați incorect (aproximativ 5 milioane).

Viziunea Consiliului pentru viitor

Viziunea Consiliului pentru viitor este una axată pe crearea unui mediu de lucru echitabil și sigur pentru lucrătorii prin intermediul platformelor digitale. În lumina noilor directive adoptate și a eforturilor continue de reglementare, se anticipează o consolidare a drepturilor acestor lucrători și o creștere a transparenței în relațiile de muncă online. Prin promovarea unei legislații mai clare și a unor standarde ridicate în protecția datelor personale și a drepturilor muncitorilor, Consiliul vizează să asigure că economia platformelor contribuie la prosperitatea și bunăstarea tuturor celor implicați, atât lucrători cât și angajatori.

Pe măsură ce numărul lucrătorilor prin intermediul platformelor continuă să crească, Consiliul își propune să rămână la curent cu schimbările tehnologice și sociale și să adapteze legislația pentru a răspunde nevoilor și provocărilor emergente. O atenție deosebită va fi acordată echilibrului între inovare și protecție, astfel încât să se creeze un mediu de lucru digital în care toți participanții să se simtă în siguranță și respectați. Prin colaborarea strânsă cu alte instituții și părți interesate, Consiliul își propune să construiască un cadru legislativ robust și flexibil, care să ofere un fundament solid pentru evoluția viitoare a muncii prin intermediul platformelor digitale.

Comisia Europeana dorește să se asigure că cetățenii sunt împuterniciți să se bucure pe deplin de oportunitățile oferite de deceniul digital. Prin urmare, a propus un set de drepturi și principii digitale europene care să reflecte valorile UE și să promoveze o viziune durabilă și centrată pe factorul uman pentru transformarea digitală.

Declarația a fost semnată de președinții Comisiei, Parlamentului European și Consiliului, reflectând angajamentul politic comun al UE și al statelor sale membre de a promova și pune în aplicare drepturile și principiile în toate domeniile vieții digitale.

Drepturile și principiile digitale europene vor completa drepturile existente, cum ar fi protecția datelor, viața privată și comunicațiile electronice și Carta drepturilor fundamentale. Acestea se vor baza pe experiența Pilonului european al drepturilor sociale. Și, acestea vor oferi orientări pentru UE și statele membre pe măsură ce se adaptează la transformarea digitală.

Principiile digitale pe care se bazeaza Comisia Europeana

Principiile sunt modelate în jurul a 6 teme:

1. Plasarea oamenilor și a drepturilor lor în centrul transformării digitale
2. Sprijinirea solidarității și a incluziunii
3. Asigurarea libertății de alegere online
4. Încurajarea participării la spațiul public digital
5. Creșterea siguranței, securității și emancipării persoanelor
6. Promovarea durabilității viitorului digital

Plasarea oamenilor în centrul transformării digitale

Tehnologia ar trebui să servească și să aducă beneficii tuturor persoanelor care trăiesc în UE și să le permită acestora să își urmărească aspirațiile. Nu ar trebui să încalce securitatea sau drepturile fundamentale ale acestora.

Semnatarii declarației se vor angaja să se asigure că transformarea digitală aduce beneficii tuturor și să îmbunătățească viața tuturor persoanelor care trăiesc în UE. Ei vor lua măsuri pentru a se asigura că drepturile noastre sunt respectate atât online, cât și offline. UE va promova această abordare atât pe plan intern, cât și pe scena internațională.

Solidaritate și incluziune

Toată lumea ar trebui să aibă acces la tehnologie, care ar trebui să fie incluzivă, și să promoveze drepturile noastre. Declarația propune drepturi într-o serie de domenii-cheie pentru a se asigura că nimeni nu este lăsat în urmă de transformarea digitală, asigurându-ne că depunem eforturi suplimentare pentru a include persoanele în vârstă, persoanele care trăiesc în zonele rurale, persoanele cu handicap și persoanele marginalizate, vulnerabile sau lipsite de drepturi de vot și persoanele care acționează în numele lor. 

Concret, semnatarii se vor angaja să acționeze într-o serie de domenii, printre care:

• conectivitatea;
• educația, formarea și competențele digitale;
• condiții de muncă echitabile și echitabile;
• servicii publice digitale.

Libertatea de alegere

Fiecare ar trebui să fie împuternicit să facă alegeri în cunoștință de cauză online. Aceasta include interacțiunea cu inteligența artificială și algoritmii. Declarația urmărește să garanteze acest lucru prin promovarea unor sisteme de inteligență artificială centrate pe factorul uman, fiabile și etice, care sunt utilizate în conformitate cu valorile UE. Și, insistă pentru mai multă transparență în ceea ce privește utilizarea algoritmilor și a inteligenței artificiale.

Libertatea de alegere include, de asemenea, libertatea de a alege serviciile online pe care le folosim, pe baza unor informații obiective, transparente și fiabile. Acest lucru, la rândul său, implică asigurarea faptului că toată lumea este împuternicită să concureze și să inoveze în lumea digitală.

Participarea la spațiul public digital

Tehnologiile digitale pot fi utilizate pentru a stimula implicarea și participarea democratică. Toată lumea ar trebui să aibă acces la un mediu online de încredere, divers și multilingv și ar trebui să știe cine deține sau controlează serviciile pe care le utilizează. Acest lucru încurajează dezbaterea publică pluralistă și participarea la democrație. 

Principiile digitale subliniază, de asemenea, necesitatea de a crea un mediu digital care să protejeze oamenii împotriva dezinformării, a manipulării informațiilor și a altor forme de conținut dăunător, inclusiv hărțuirea și violența de gen. Și sprijină accesul la conținutul digital care reflectă diversitatea noastră culturală și lingvistică.

Siguranță, securitate și responsabilizare

Toată lumea ar trebui să aibă acces la tehnologii, produse și servicii digitale sigure, securizate și care protejează viața privată. Principiile digitale se angajează să protejeze interesele cetățenilor, ale întreprinderilor și ale serviciilor publice împotriva criminalității informatice și să se confrunte cu cei care încearcă să submineze securitatea și integritatea mediului nostru online.

Declarația solicită ca fiecare persoană să aibă un control efectiv asupra datelor cu caracter personal și a datelor fără caracter personal, în conformitate cu legislația UE. Acesta acordă o atenție deosebită copiilor și tinerilor, care ar trebui să se simtă în siguranță și împuterniciți online.

Durabilitate

Tranziția digitală și cea verde sunt strâns legate. Deși tehnologiile digitale oferă multe soluții pentru schimbările climatice, trebuie să ne asigurăm că acestea nu contribuie ele însele la această problemă. Produsele și serviciile digitale ar trebui să fie concepute, produse și eliminate într-un mod care să reducă impactul lor asupra mediului și a societății. De asemenea, ar trebui să existe mai multe informații cu privire la impactul asupra mediului și la consumul de energie al acestor servicii.

Pasii urmatori

Aceasta declaratie va juca un rol esențial în sprijinirea UE și a statelor sale membre în atingerea obiectivelor Busolei pentru dimensiunea digitală. Acesta va ghida, de asemenea, activitatea privind programul de politică „Decada digitală”. Pentru a se asigura că obiectivele sunt îndeplinite, Comisia monitorizează progresele înregistrate: Primul raport care analizează progresele înregistrate în punerea în aplicare a drepturilor și principiilor digitale a fost publicat anul acesta, ca anexă la primul raport intitulat „Situația deceniului digital”. 

Toate aceste principii vor ghida, de asemenea, Uniunea Europeana în relațiile sale internaționale si globale, contribuind la conturarea unei transformări digitale globale care pune oamenii și drepturile omului în centrul său - un lucru din ce in ce mai necesar.

Proiectele open-source au revoluționat lumea dezvoltării software prin promovarea inovației, colaborării și contribuțiilor comunitare. Aceste proiecte sunt adesea coloana vertebrală a nenumăratelor aplicații și servicii pe care le folosim în fiecare zi, de la cadrele de dezvoltare web la sistemele de operare și dincolo de ele. Mai târziu vom explora câteva dintre cele mai importante proiecte open-source care continuă să modeleze industria tehnologică și vom oferi linkuri către repo-urile lor unde vă puteți implica sau puteți afla mai multe. Dar mai întâi, de ce să investești în dezvoltarea open-source?

Dezvoltarea open-source oferă o mulțime de motive convingătoare pentru care este o abordare lăudabilă în crearea de software. În primul rând, promovează colaborarea la o scară fără precedent. Prin invitarea contribuțiilor din partea unei comunități globale de dezvoltatori, proiectele open-source beneficiază de perspective diverse, expertiză și creativitate. Această colaborare duce la inovații mai rapide și la un software de calitate superioară, deoarece sunt valorificate cunoștințele și efortul colectiv al multor indivizi. În al doilea rând, transparența este un principiu fundamental al open-source-ului.

Linux

Nucleul Linux nu este nimic mai puțin decât uimitor datorită impactului său profund asupra lumii calculatoarelor. El alimentează totul, de la supercomputere la smartphone-uri, făcându-l unul dintre cele mai versatile și scalabile sisteme de operare existente. Modelul său de dezvoltare colaborativă a condus la o stabilitate și securitate fără precedent, cu mii de contribuitori dedicați din întreaga lume care îmbunătățesc continuu performanța sa. Natura sa open-source i-a permis să se adapteze și să evolueze rapid, făcându-l alegerea principală pentru o gamă vastă de nevoi în calcul.

Serverul HTTP Apache

Serverul HTTP Apache este remarcabil pentru rolul său în modelarea internetului așa cum îl cunoaștem astăzi. A rezistat testului timpului ca cel mai de încredere și cel mai utilizat software de server web la nivel global. Extensibilitatea și modularitatea sa permit dezvoltatorilor să își adapteze funcționalitatea pentru a se potrivi nevoilor lor, făcându-l coloana vertebrală a nenumăratelor site-uri web și aplicații web. Comunitatea sa open-source a menținut poziția sa în fruntea tehnologiei de server web timp de decenii, asigurându-se că rămâne sigur, fiabil și eficient.

Mozilla Firefox

Mozilla Firefox iese în evidență ca un proiect open-source uimitor datorită angajamentului său neclintit față de intimitatea utilizatorilor și libertatea internetului. A fost un factor-cheie în promovarea standardelor deschise și în încurajarea unui ecosistem web competitiv. Dezvoltarea Firefox-ului este o mărturie a inovației conduse de comunitate, cu caracteristici precum Protecția îmbunătățită împotriva urmăririi și file container care îi împuternicesc pe utilizatori să-și controleze experiențele online. Deschiderea sa permite utilizatorilor să auditeze codul, asigurând transparență și încredere.

Python

Calitatea uimitoare a lui Python stă în simplitatea și versatilitatea sa. Este un limbaj de programare open-source care a câștigat inimile dezvoltatorilor din întreaga lume. Sintaxa sa curată și lizibilă îl face o alegere excelentă atât pentru începători, cât și pentru programatori experimentați. Este larg adoptat pentru dezvoltarea web, analiza datelor, învățarea automată, calculul științific și multe altele. Comunitatea sa activă și diversificată contribuie la un ecosistem bogat de biblioteci și cadre, făcându-l un limbaj de referință pentru rezolvarea unei game largi de probleme din lumea reală.

Node.js

Node.js este cu adevărat remarcabil pentru impactul său asupra dezvoltării JavaScript server-side. A revoluționat modul în care dezvoltatorii construiesc aplicații de rețea scalabile. Prin utilizarea unei arhitecturi non-blocante, bazată pe evenimente, Node.js permite aplicații de înaltă performanță care pot gestiona un număr mare de conexiuni concurente eficient. Comunitatea sa open-source promovează dezvoltarea rapidă și inovația, rezultând într-un ecosistem vibrant de module și biblioteci. Node.js a devenit o tehnologie de bază pentru construirea aplicațiilor în timp real și a microserviciilor, făcându-l un proiect open-source de excepție în peisajul software modern.

WordPress

WordPress este un proiect open-source incredibil care a democratizat crearea și gestionarea site-urilor web. A împuternicit milioane de indivizi, întreprinderi și organizații să-și construiască și să-și mențină site-urile web ușor și accesibil. Cu un vast ecosistem de teme și module dezvoltate de comunitate, WordPress este extrem de personalizabil. Interfața sa prietenoasă și documentația extensivă îl fac accesibil pentru utilizatori din toate domeniile tehnice.

TensorFlow

TensorFlow, un cadru open-source de învățare automată dezvoltat de Google, este uimitor pentru rolul său în avansarea domeniului inteligenței artificiale. Oferă o platformă cuprinzătoare pentru construirea și implementarea modelelor de învățare automată, de la învățarea profundă pentru recunoașterea imaginilor până la sarcini de procesare a limbajului natural. Comunitatea activă a TensorFlow îmbunătățește în mod constant capacitățile sale, făcându-l o alegere de top pentru cercetători și dezvoltatori care lucrează la proiecte AI de vârf.

Mediul integrat de dezvoltare Eclipse

Eclipse este un mediul integrat de dezvoltare (IDE) remarcabil care a fost un pilon pentru dezvoltatorii de software de ani de zile. Suportă mai multe limbaje de programare și oferă un set bogat de instrumente pentru editare de cod, depanare și colaborare. Ceea ce distinge Eclipse este vastul său ecosistem de plugin-uri și extensii, făcându-l adaptabil pentru o gamă largă de sarcini și industrii de dezvoltare.

Django

Django este un cadru web open-source pentru construirea de aplicații web robuste și scalabile în Python. Este uimitor datorită filozofiei sale "totul-inclus", ceea ce înseamnă că vine cu o gamă largă de funcționalități încorporate pentru autentificare, gestionare a bazelor de date și multe altele, economisind dezvoltatorilor timp și efort semnificativ. Accentul lui Django pe practicile de bună practică și securitate îl face o alegere de top pentru construirea de aplicații web sigure și ușor de întreținut.

Kubernetes

Kubernetes este o platformă de orchestrare a containerelor open-source uimitoare care a revoluționat modul în care aplicațiile sunt implementate și gestionate în containere. Oferă scalabilitate automată, echilibrare automat al sarcinii și capacități de auto-vindecare pentru aplicațiile containerizate, făcându-l esențial pentru dezvoltarea modernă cloud-native. Comunitatea vibrantă și ecosistemul de instrumente și extensii ale Kubernetes asigură că rămâne în fruntea tehnologiei de orchestrare a containerelor.

PostgreSQL

PostgreSQL, adesea denumit Postgres, este un sistem de gestionare a bazelor de date relaționale open-source uimitor. Este cunoscut pentru robustețea sa, extensibilitatea și suportul pentru tipuri complexe de date. Angajamentul PostgreSQL față de conformitatea cu standardele și integritatea datelor îl face o alegere excelentă pentru o gamă largă de aplicații, de la proiecte la scară mică la baze de date enterprise la scară largă.

Git

Git, sistemul de control al versiunilor distribuite open-source creat de Linus Torvalds, este revoluționar în modul în care a simplificat colaborarea în dezvoltarea de software. Permite dezvoltatorilor să urmărească modificările, să unească codul și să colaboreze în mod transparent între echipele distribuite. Simplitatea și eficacitatea lui Git l-au făcut un standard în industrie pentru controlul versiunilor, esențial pentru gestionarea eficientă a depozitelor de cod.

Ruby on Rails

Ruby on Rails, adesea denumit Rails, este un cadru remarcabil de aplicații web open-source care priorizează convenția față de configurare. Acest lucru înseamnă că simplifică și simplifică procesul de dezvoltare, permițând dezvoltatorilor să se concentreze pe construirea de funcționalități în loc să scrie cod repetitiv. Rails este renumit pentru sintaxa sa elegantă și prietenoasă pentru dezvoltatori, făcându-l o alegere de top pentru dezvoltarea rapidă a aplicațiilor web.

OpenStreetMap

OpenStreetMap (OSM) este un proiect open-source extraordinar care a creat o platformă globală de cartografiere construită de o comunitate de voluntari. OSM oferă hărți gratuite și editabile care rivalizează cu alternativele comerciale. Este uimitor pentru accesibilitatea sa, permițând oricui să contribuie cu date și să îmbunătățească informațiile de cartografiere la nivel mondial. OSM a fost folosit pentru totul, de la navigare la intervenții în caz de dezastre, demonstrând puterea datelor geografice colaborative.

LibreOffice

LibreOffice este o suită de birou open-source uimitoare care oferă o alternativă gratuită și bogată în funcționalități la software-ul de birou proprietar precum Microsoft Office. Include aplicații pentru procesarea textului, foi de calcul, prezentări și multe altele. LibreOffice este cunoscut pentru compatibilitatea sa cu formatele populare de documente, făcându-l o unealtă valoroasă pentru indivizi, întreprinderi și instituții de învățământ.

React

React este o bibliotecă de JavaScript open-source uimitoare pentru construirea interfețelor utilizator. Dezvoltată și întreținută de Facebook, React a devenit alegerea principală pentru crearea de aplicații web interactive și dinamice. Arhitectura sa bazată pe componente promovează reutilizabilitatea și întreținerea codului și beneficiază de un sprijin puternic din partea comunității, făcându-l un element de bază în dezvoltarea web moderne.

GIMP

Programul GNU de manipulare a imaginilor (GIMP) este un editor grafic open-source excepțional care rivalizează cu software-ul comercial precum Adobe Photoshop. Este folosit pentru sarcini care variază de la retușarea fotografiilor la design grafic și ilustrație. Flexibilitatea, extensibilitatea și comunitatea activă de contribuitori a GIMP-ului îl fac o unealtă valoroasă pentru artiști, designeri și fotografi.

Ubuntu

Ubuntu este o distribuție Linux open-source uimitoare, renumită pentru ușurința sa de utilizare și dezvoltarea condusă de comunitate. A adus puterea Linux-ului la un public mai larg și rămâne alegerea de top pentru mediile desktop și server. Ciclul său regulat de lansare și versiunile de suport pe termen lung (LTS) se adresează atât utilizatorilor obișnuiți, cât și clienților enterprise.

Ruby

Ruby, limbajul de programare, este renumit pentru simplitatea și eleganța sa. Încurajează fericirea dezvoltatorului prin prioritizarea lizibilității și productivității. Comunitatea sa open-source menține și îmbunătățește în mod activ limbajul, asigurându-se că rămâne o bucurie de lucru pentru dezvoltarea web, scriptare și multe altele.

Homebrew

Homebrew este un manager de pachete open-source fantastic pentru macOS și Linux. Simplifică procesul de instalare, actualizare și gestionare a pachetelor de software, biblioteci și instrumente. Abordarea prietenoasă pentru utilizator a lui Homebrew l-a făcut o alegere populară pentru dezvoltatorii care doresc să simplifice mediul lor de dezvoltare.

OpenCV

OpenCV (Open Source Computer Vision Library) este un proiect open-source indispensabil pentru sarcini de vedere artificială și procesare de imagini. Oferă un set cuprinzător de instrumente și biblioteci pentru sarcini precum detectarea obiectelor, recunoașterea facială și analiza imaginilor. Comunitatea open-source a OpenCV stimulează dezvoltarea și adoptarea sa continuă în diverse industrii.

Concluzii

Aceste proiecte open-source exemplifică puterea dezvoltării colaborative, inovației și spiritul de partajare a cunoștințelor în cadrul comunității globale de tehnologie. Ele nu numai că au modelat industriile, dar și-au împuternicit indivizii să creeze, să învețe și să contribuie la lumea în continuă evoluție a tehnologiei.

Dezvoltarea de software open source a devenit un pilon al industriei tehnologice, oferind puterea indivizilor și organizațiilor de a colabora, inova și crea soluții cu impact. Odată cu proliferarea platformelor, instrumentelor și comunităților, începerea proiectelor open source nu a fost niciodată mai accesibilă. În acest ghid, vă vom ghida prin procesul de creare a propriului proiect open source în 2024, acoperind totul, de la idee și planificare până la dezvoltare și implicarea comunității.

Despre software-ul open source

Desi am mai scris pe platforma despre acest tip de soft, acesta se referă la software-ul cu cod sursă liber disponibil pentru oricine să utilizeze, să modifice și să distribuie. Comunitatea open source valorează transparența, colaborarea și proprietatea comună, creând un mediu în care dezvoltatorii din întreaga lume pot contribui la proiecte și îmbunătăți colectiv.

De ce să creați un proiect open source?

Crearea unui proiect open source oferă numeroase beneficii, atât pentru dezvoltatorii individuali, cât și pentru comunitatea mai largă:

• Colaborare: Proiectele open source încurajează colaborarea și partajarea cunoștințelor între dezvoltatori, conducând la inovație mai rapidă și la software de calitate superioară.
• Dezvoltarea abilităților: Contribuția la proiectele open source oferă oportunități valoroase de învățare, permițând dezvoltatorilor să câștige experiență cu tehnologii, instrumente și practici noi.
• Construirea comunității: Proiectele open source pot stimula comunități vibrante de dezvoltatori, utilizatori și contribuitori care împărtășesc un interes sau un obiectiv comun.
• Impact: Prin transformarea proiectului dvs. în open source, permiteți altora să beneficieze și să construiască pe baza muncii dvs., putând ajunge la un public mai larg și având un impact mai mare.

Cum să începeți - crearea unui plan de lucru

Înainte de a vă arunca în crearea propriului proiect open source, este important să alocați timp pentru a planifica și pregăti:

• Identificați o problemă sau o oportunitate: Începeți prin identificarea unei probleme sau oportunități pe care sunteți pasionați să o rezolvați. Luați în considerare nevoile potențialilor utilizatori și fezabilitatea implementării unei soluții.
• Definiți-vă obiectivele: Definiți clar obiectivele și scopurile proiectului dvs. Ce sperați să realizați? La ce rezultate vizați? O viziune bine definită servește ca o lumină ghidătoare, direcționând și modelând eforturile dvs. de dezvoltare cu claritate și scop.
• Alegeți o licență: Selectați o licență open source pentru proiectul dvs. pentru a defini modul în care alții pot utiliza, modifica și distribui codul dvs. Opțiunile populare includ Licența MIT, Licența Apache și Licența Publică Generală GNU (GPL).
• Configurați-vă mediul de dezvoltare: Configurați mediul dvs. de dezvoltare cu instrumentele și dependențele necesare pentru limbajul sau framework-ul de programare ales.

Acum ca aveti planul creat, este timpul sa treceti la pașii următori:

• Alegeți un nume: Selectați un nume descriptiv și unic pentru proiectul dvs. care reflectă scopul și funcționalitatea acestuia. Asigurați-vă că numele nu este deja utilizat de un alt proiect.
• Creați un repository: Alegeți o platformă pentru găzduirea codului sursă al proiectului dvs., cum ar fi GitHub, GitLab sau Bitbucket. Creați un nou repository și inițializați-l cu un fișier README pentru a oferi o prezentare generală a proiectului dvs.
• Scrieți documentația: Documentați scopul, caracteristicile, instrucțiunile de instalare, ghidurile de utilizare și contribuție ale proiectului dvs. în fișierul README. Documentația clară este esențială pentru a atrage utilizatori și contribuitori.
• Începeți să codificați: Începeți implementarea funcționalității de bază a proiectului dvs., urmând cele mai bune practici pentru organizarea codului, citibilitate și ușurința întreținerii. Luați în considerare fragmentarea sarcinilor în bucăți mai mici, gestionabile și să vă angajați schimbările în mod regulat.
• Iterați și rafinați: Pe măsură ce dezvoltați proiectul dvs., iterați asupra designului și implementării dvs. pe baza feedback-ului de la utilizatori și contribuitori. Fii deschis la sugestii și contribuții din partea altora și încercați să creați o comunitate prietenoasă și inclusivă în jurul proiectului dvs.
• Controlul versiunilor: Utilizați un sistem de control al versiunilor, cum ar fi Git, pentru a urmări modificările codului proiectului dvs. și pentru a colabora cu alții. Creați ramuri pentru caracteristici sau repararea erorilor și îmbinați-le în ramura principală odată ce sunt pregătite.

Dezvoltarea unei comunități

După ce proiectul este creat și este publicat, pentru un proiect cu sursă deschisă este vital să dezvoltați o comunitate activă de contribuitori și utilizatori. Câteva lucruri pe care să le aveți în vedere sunt:

1. Comunicați: Mențineți comunicarea deschisă și transparentă cu comunitatea dvs. prin canale precum liste de corespondență, forumuri, platforme de chat și rețele sociale. Răspundeți prompt la întrebări, feedback și contribuții.
2. Încurajați contribuțiile: Încurajați contribuțiile din partea altora și oferiți ghiduri clare pentru cum să contribuie la proiectul dvs. Recunoașteți și apreciați eforturile contribuitorilor, fie că aceștia trimit cod, documentație, rapoarte de erori sau solicitări de caracteristici.
3. Organizați evenimente: Găzduiți evenimente virtuale sau în persoană, cum ar fi hackathoane, întâlniri, workshop-uri sau conferințe pentru a angaja comunitatea și a stimula colaborarea. Aceste evenimente pot oferi oportunități de networking, învățare și brainstorming.
4. Sărbătoriți reușitele: Sărbătoriți realizările și etapele importante ale proiectului dvs., cum ar fi atingerea unui anumit număr de utilizatori, lansarea unei actualizări majore sau primirea recunoașterii sau a premiilor. Recunoașteți contribuțiile membrilor comunității și exprimați recunoștința pentru sprijinul lor.

Concluzie

În concluzie, dezvoltarea de proiecte open source oferă oportunități semnificative pentru inovare, colaborare și angajament comunitar. Într-o eră în care accesul la tehnologie și cunoștințe este din ce în ce mai accesibil, proiectele open source devin un instrument esențial pentru îmbunătățirea tehnologiei și pentru creșterea comunității globale a dezvoltatorilor.

Prin urmare, înțelegerea fundamentelor dezvoltării de proiecte open source și implicarea activă în crearea și gestionarea acestora poate aduce beneficii atât pentru indivizi, cât și pentru societate în ansamblu. Prin urmare, încurajăm cu tărie dezvoltatorii de toate nivelurile să exploreze lumea proiectelor open source și să contribuie la creșterea acestei comunități și la realizarea unor soluții tehnologice inovatoare și sustenabile pentru viitor.

Bună! Iată traducerea textului:

Bunurile publice digitale ar putea transforma societatea, dar succesul stă în mâinile guvernelor, sectorului privat și comunităților.

Transformarea digitală este cea mai mare revoluție de afaceri și societate a secolului XXI. Ea schimbă radical modul în care trăim, stimulează creșterea economică și redefinește modul în care funcționează societatea. În sectoare precum Finanțele, Tehnologia și Consumatorii, este bine avansată. Cu toate acestea, guvernele au adoptat mai lent tehnologiile care pot transforma livrarea serviciilor lor. Dacă vor să răspundă așteptărilor crescânde ale cetățenilor lor, să ofere valoare și să rămână competitive, guvernele trebuie să construiască infrastructura digitală a sectorului public care să fie adecvată pentru timpurile noastre.

Lucrând cu organizații care au proiectat, dezvoltat și implementat DPG-uri și colaborând strâns cu Alianța pentru Bunuri Publice Digitale și Co-Develop, echipele EY au fost martore la impactul pozitiv al DPG-urilor asupra societății. Noi credem că DPG-urile au potențialul de a accelera cu adevărat transformarea digitală și de a îmbunătăți rezultatele pentru oameni din întreaga lume.

Ca software open-source, DPG-urile sunt disponibile gratuit pentru toate guvernele și alte entități care doresc să le utilizeze, să le personalizeze și să le adapteze pentru propria infrastructură digitală publică. Ele pot fi adaptate pentru a îmbunătăți livrarea serviciilor în sectorul public - în domenii precum sănătatea, educația, serviciile sociale și plățile. În plus, potențialul DPG-urilor se extinde mult dincolo de digitalizarea serviciilor publice. Este o oportunitate economică și societală uriașă.

Cu toate acestea, realizarea acestei oportunități va necesita colaborare între guverne, sectorul privat și comunitățile mai largi. În special, este necesară implicarea integratorilor de sisteme, adică a organizațiilor care implementează și întrețin sistemele IT. Ei au mult de câștigat din oportunitatea comercială din cadrul pieței DPG.

Tari care dezvolta intens Bunuri Digitale Publice

Între februarie 2022 și martie 2023, numărul de DPG-uri înregistrate în Registrul DPG al Alianței pentru Bunuri Publice Digitale a crescut de la 87 la 142. Se așteaptă ca acest număr să crească și mai rapid pe măsură ce DPG-urile câștigă momentum.

Acest lucru se datorează mai multor factori. În primul rând, guvernele își dau seama că DPG-urile sunt o modalitate rentabilă și eficientă de a permite transformarea digitală. În al doilea rând, au văzut impactul pozitiv al DPG-urilor, fie pentru ei înșiși, fie în alte țări. Un al treilea factor este dorința de a realiza Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) ale ONU, pe care DPG-urile le pot accelera în mare măsură.

Iată câteva exemple de DPG-uri care schimbă viețile:

• DHSIS2 - Folosit cel mai des ca un sistem de informații de gestionare a sănătății (HMIS), DHSIS2 este cea mai mare platformă HMIS din lume, utilizată de 76 de țări cu venituri mici și mijlocii - susținând aproximativ 3,2 miliarde de persoane.
• Mojaloop - Permițând diferiților furnizori de servicii financiare digitale (DFSP-uri) să se conecteze între ei, scopul lui Mojaloop este de a aborda nevoile financiare digitale ale a 1,7 miliarde de oameni nebancarizați din întreaga lume într-un mod accelerat, rentabil și simplu. Mojaloop a fost implementat în Tanzania și Uganda, iar piloții sunt efectuați în multe alte țări.
• Singpass - Un sistem de autentificare a identității digitale folosit în Singapore pentru a oferi rezidenților acces la diverse servicii guvernamentale online, Singpass a creat noi oportunități pentru inovare și creștere economică prin stabilirea unei identități digitale naționale fundamentale. Cetățenii pot accesa o gamă largă de servicii guvernamentale online, cum ar fi depunerea de impozite, reînnoirea pașapoartelor și solicitarea de granturi pentru locuințe. Până în martie 2022, Singpass era folosit de 97% dintre cetățenii și rezidenții permanenți ai Singapore, cu vârsta de 15 ani și peste.

Cateva concluzii

Bunurile Digitale Publice au oferit deja oportunități pentru inovare, colaborare și investiții în viitorul nostru colectiv. Ele sunt tot mai mult văzute ca facilitatoare pentru țările care doresc să construiască infrastructură digitală publică sigură, de încredere și incluzivă și să lucreze în direcția Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale ONU. Recunoașterea potențialului lor crește rapid. Dar pentru a-și îndeplini cu adevărat promisiunea, trebuie făcut mai mult.

În ciuda avantajelor clare și beneficiilor pe care le oferă Bunurile digitale publice, încă mai este mult de lucru pentru a le ridica profilul și pentru a satisface ambiția acestora de a accelera transformarea digitală în întreaga lume, îmbunătățind viețile peste tot și apropiindu-ne de realizarea de platforme deschise.

Ne aflăm acum într-un punct crucial. Pe măsură ce cooperarea digitală globală accelerează și tot mai multe țări caută să construiască infrastructură digitală publică, există o șansă reală de aliniere a investițiilor, partajare a tehnologiei și a ideilor de implementare și de învățare din partea țărilor pionier care au promovat deja utilizarea Bunurilor digitale publice. Este o oportunitate imensă pentru toată lumea - de la integratorii de sisteme la guvernele atât ale celor mai bogate, cât și ale celor mai sărace țări.

Bunurile digitale publice ar putea schimba cu adevărat modul în care funcționează lumea, oferi o valoare economică și socială enormă și crea un nou sector public-privat vibrant.

Dar colaborarea și cooperarea sunt cheia. Toată lumea trebuie să lucreze împreună și să profite acum de această oportunitate pentru a-și realiza cu adevărat posibilitățile pe care le oferă bunurile digitale publice.

În acest articol voi pleca de la smartphone (telefonul mobil inteligent) pentru a face câteva legături între politică, tehnologie și dispute geopolitice. Cu toții știm că smartphone-ul a devenit din ce în ce mai popular și pare că a revoluționat viața a unei bune părți din omenire, oferindu-ne acces fără precedent la informații, comunicații, servicii, de fapt, transformând modul în care ne trăim viața.

Smartphone-ul face parte dintr-un tehno-sistem mai larg ce se ocupă de transferul și prelucrarea datelor, numit pe scurt tehnologia informației și comunicației (TIC). Iar, în ultimele decenii am fost martorii unui avans nemaipomenit la nivelul populației globului al acestei tehnologii. Acest lucru a determinat adoptarea smartphone-urilor pe scară largă. Sunt peste 6 miliarde de conexiuni 4G la internet în momentul actual la o populație de sub 8 miliarde.

Tehnologia și Individul

Smartphone-ul Global – mai mult decât o tehnologie a tinereții (en. The Global Smartphone – Beyond a youth technology ,UCL Press, 2021) este de altfel, titlul unei cărți coordonată de de profesorul de antropologie socială și culturală Daniel Miller de la University College London din Marea Britanie. Profesorul și studenții săi au desfășurat o serie de cercetări cu utilizatorii de smartphone-uri de pe mai multe continente pentru a vedea impactul pe care acestea le au asupra vieții oamenilor. Inițial, s-au întrebat dacă smartphone-ul este într-adevăr un instrument care ne uniformizează viețile și dacă folosirea lui este similară la diverse categorii de utilizatori. Ei au concluzionat că oamenii utilizează smartphone-ul contextual, iar acest lucru poate fi determinat de o multitudine de factori individuali, dar și culturali, adică dincolo de controlul individului.

Vârsta este un exemplu de factor diferențiator între utilizatori. În general, tinerii utilizând telefonul mobil mult mai intens. Acest lucru, se poate observa în mod deosebit în emisfera vestică, acolo unde generațiile mai în vârstă sunt mai sceptice cu privire la folosirea acestei tehnologii. O bună parte din acest sentiment provine din neînțelegerea modului în care smartphone-ul funcționează sau și mai mult a filozofiei ce stă în spatele interfeței acestuia. Această neînțelegere a acestei filozofii creează pentru persoanele mai în vârstă neînțelegeri și le descurajează în folosirea acestei tehnologii. 

Dar diferențele dintre generații, nu sunt sunt singurele ce ne arată moduri diferite de raportare la această tehnologie. Din contră, modul cum ne raportăm la tehnologia mobilă are foarte multe nuanțe, de la o categorie de cetățeni la alta, de la o cultură la alta, de la un regiune sau continent la altul. Ce pot spune cu siguranță cercetătorii este că tehnologia mobilă devine parte integrantă din culturile locale. Un exemplu ce scoate în evidență acest lucru este acela care contrazice trendul global al asocierii telefonului inteligent cu tinerii. În RP Chineză, argumentează aceștia, persoanele în vârstă sunt mai entuziasmate de folosirea smartphone-urilor în comparație cu cele mai tinere. Pentru vârstnici utilizarea smartphone-urilor apare ca o datorie patriotică de a participa la modernizarea țării.

Plecând de la studiul lui Miller care se uită la modul cum indivizii determină modul de înțelegere a tehnologie mobile digitale, vreau să inversez perspectiva și să exemplific cum cultura locală, autoritățile, instituțiile, influențează la rândul lor raportarea indivizilor la această tehnologie. Prin aceasta conectez dezbaterile despre aceste tehnologii cu dezvoltarea și utilizarea lor. 

Tehnologia și Autoritatea

Exemplul de mai sus al Chinei care a pus un accent deosebit pe dezvoltarea acestei tehnologii prin crearea unor companii chinezești sprijinite de stat pentru a dezvolta această tehnologie ce este mai apoi folosită pentru control politic, social și economic. Iar acest lucru este asociat cu modernizarea și cu progresul țării respective. Cultura puternic colectivistă a societății chineze sau a altor societăți din Asia contribuie la înțelegerea tehnologiei în acest fel. 

La polul opus al lumii, în SUA, tehnologia digitală mobilă este asociată în cultura populară, cu succesul antreprenorial, cu inovația și creativitatea. De multe ori această este văzută ca o spargere a convențiilor sociale și culturale. O zonă specifică din Statele Unite - Silicon Valley – este văzută ca un leagăn a acestei industrii. Silicon Valley, se află în centrul culturii alternative americane acolo unde a luat naștere mișcarea hippy sau mișcarea grunge. Firmele ce s-au dezvoltat plecând din această zonă sunt considerate ca făcând parte dintr-un val revoluționar, antreprenorial, un fel de logo al globalizării ultimilor decenii. Silicon Valley, la rândul ei a dat naștere unor eroi-vedete ai digitalizării – Bill Gates, Steve Jobs, Steve Wozniak, Elon Musk, și alții. Cultura americană nu sărbătorește antreprenoriatul doar în domeniul tehnologie mobile, ci această tehnologie este la rândul ei integrată într-o țesătură mai largă culturală, și devine una din expresiile acesteia. Tehnologia digitală a jucat astfel rolul unei revoluții culturale, economice și sociale în SUA.

O fragmentare a tehnologiei digitale?

De altfel dacă ne uităm pe o hartă a răspândirii infrastucturii digitale de tip 5G, ce ar trebui să fie următorul standard de comunicații digitale vedem că Asia de Est (China, Coreea de Sud și Japonia) și SUA sunt țările în care tehnologia s-a răspândit cel mai mult, urmate de țările UE – acolo unde România este ultima țară din punct de vedere al prezenței acestei tehnologii. Și mai mult, în țările post-Sovietice, inclusiv în Federația Rusă această tehnologie nu este chiar deloc prezentă la momentul actual. Această întârziere a țărilor din Estul Europei (inclusiv România, până acum campioană la viteza de conectivitate) va duce la acumularea unor decalaje tehnologice și economice față de țările unde această tehnologie este deja prezentă și continuă să se răspândească.

Vedem cum sisteme diferite de comunicații mobile încep să fie implementate regional. Acest lucru se întâmplă din cauza implicațiilor la nivel securitar pe care noile tehnologii le implică o dată ce acestea devin parte din infrastructura de bază în funcționarea societăților respective. Astfel, din cauza barierelor pe care guvernele încep să le ridice (într-un mod activ prin dezvoltarea de alternative în SUA și parțial în unele state din Europa de vest sau într-un mod pasiv – cazul României și al spațiului post-Sovietic) vis-à-vis de dezvoltarea acestora de companii din țări aflate în concurență, vom avea sisteme de comunicații bazate pe protocoale, sau mai mult, pe tehnologii diferite, ce vor asigura insularizarea acestor economii.

O paralelă față de această evoluție o putem face cu ceea ce s-a întâmplat în domeniul armamentului și a infrastructurii critice în timpul războiului rece, atunci standarde diferite în aceste domenii au fost dezvoltate de cele două blocuri aflate în competiție. Concurența ce pare să se nască între sistemele 5G (dominate de tehnologia chineză) și Starlink (prin accesul comercial la spațiu condus de companii din SUA) este poate un exemplu în acest sens.

Acest lucru este încurajat de potențialul de a administra întregi populații cu această tehnologie ce devine parte din infrastuctura de funcționare a unei societăți. Tehnologia este, așa cum descriam mai sus, un accelerator a tendințelor unei comunități, dar consecințele acestei accelerări sunt de multe ori imprevizibile. Contraintuitiv, putem observa că tehnologia digitală, devine, un factor important pentru întărirea și sau re-întărirea unor granițe culturale, politice și economice. Iar aceste fragmentări pot produce decalaje tehnologice mari între diferite regiuni de pe glob. Este poate o ironie a istoriei că, paradoxal, ceea ce pornise ca o tehnologie dezvoltată în epoca globalizării devine un factor de re-fragmentare a lumii. 

Întreaga regiune a Europei Centrale și de Est (CEE) dispune de numeroase talente în domeniul digital și de tineri cu obiective curajoase. Spre exemplu, la nivel global, Malta și Estonia sunt considerate lideri în ceea ce privește digitalizarea serviciilor publice și au fost clasate de către Comisia Europeană pe primele două locuri din Europa în materie de guvernare digitală. Totodată, valoarea companiilor de tehnologie din regiune a crescut de 19 ori în ultimul deceniu, în frunte aflându-se nume precum UiPath, companie românească considerată „decacorn” sau Infobip din Croația.

Cu toate acestea, suntem departe de a valorifica pe deplin potențialul pe care regiunea îl deține.

Prin accelerarea digitalizării, întreaga regiune a Europei Centrale și de Est se poate autodepăși, contribuind la conturarea unui viitor digital pentru Europa și pentru noi toți, precum și la menținerea competitivității pe termen lung.

Ne aflăm într-un punct foarte important, în care fiecare dintre noi are un rol. Astfel liderii micilor afaceri sau cei ai companiilor mari, din orice sector de activiate, sunt poziționați strategic pentru a face diferența. Doar dacă acționăm imediat.

Leadership-ul digital este esențial

Fapt expus anterior și de alte surse specializate, cercetările noastre indică, de asemenea, că investițiile în tehnologiile digitale sunt esențiale în vederea creșterii competitivității și îndeplinirii așteptărilor în continuă schimbare ale consumatorilor și ale profesioniștilor.

Investițiile în infrastructura digitală și clasificarea companiilor în funcție de gradul de „competitivitate digitală” sunt în strânsă legătură cu rezultatele de natură economică și societală, în general. De asemenea, adoptarea soluțiilor cloud, în special, este foarte strâns legată de un grad mai mare de inovație și productivitate.

Cu alte cuvinte, companiile digitale reprezintă un motor al progresului.

Nu doar investițiile în tehnologie sunt importante, însă. Pentru a prospera și a avea succes, firmele ar trebui să prioritizeze și dezvoltarea competențelor digitale în rândul angajaților lor, conturarea leadership-ului digital și a unei culturi organizaționale axate pe modelul hibrid de lucru.

Profesioniștii în domeniul IT au un rol catalizator:

Gradul de inovație și nivelul de productivitate cresc odată cu numărul specialiștilor în IT de pe piața muncii.

Analiza datelor a dezvăluit că sprijinirea oamenilor în a-și îmbunătăți competențele digitale duce la creșterea productivității și a salarilor medii – acestea fiind două puncte nevralgice ale multor țări din regiune.

Prin derularea de procese de perfecționare și recalificare profesională, companiile pot avea aici un impact enorm: cu cât angajații sunt mai calificați din punct de vedere digital, cu atât pot aduce o contribuție mai mare pentru angajatorii lor și pentru comunitățile din care fac parte. În Europa Centrală și de Est există talente incredibile și investind în oameni și în dezvoltarea abilităților lor digitale, la fel de mult ca în tehnologia digitală, putem crea o mai mare unanimitate în rândul celor avansați digital.

Acesta este motivul pentru care, în cadrul Microsoft, punem un accent deosebit pe dezvoltarea competențelor digitale în planurile noastre de investiții în direcția transformării digitale – așa cum se întâmplă în Polonia și Grecia.

Avem capacitatea de a genera și conduce schimbarea

Europa își propune să devină un lider în economia digitală globală. În raport cu SUA și China, Europa se confruntă, însă, cu un deficit în materie de inovație, care se adâncește tot mai mult, astfel că alocă sume de ordinul trilioanelor de euro pentru a-și promova agenda de inovare și pentru a accelera transformarea digitală.

Țările din Europa Centrală și de Est pot accelera atingerea obiectivului nostru comun – dacă progresăm, întreaga Europă va face un salt înainte și astfel ne vom asigura un viitor competitiv pe scena globală.

Nu nivelul de digitalizare din prezent al unei companii sau al unui stat este cel mai important, ci viteza cu care acestea progresează spre a deveni mai inovatoare, mai competitivă din punct de vedere economic și mai eficientă din punct de vedere energetic.

Printre următorii trei pași prioritari pe care trebuie să-i facem, se numără cu siguranță:

• sporirea și aprofundarea competențelor digitale ale tuturor angajaților, în special ale celor care au funcții de decizie;

• digitalizarea unui număr mai mare de procese pentru a crește eficiența, precum și a unui număr mai mare de servicii în beneficiul clienților și al cetățenilor;

• adoptarea unui sistem hibrid de lucru, și nu doar a soluțiilor tehnologice, astfel încât angajații să-și poată valorifica pe deplin talentul de care dispun, iar companiile să se poată bucura de rezultate.

Avem la dispoziție tot ceea ce ne trebuie pentru a face acest lucru, astfel că totul se rezumă, din acest moment, la leadership.

Timp de doi ani, generații întregi de elevi s-au confruntat cu realitatea: școli închise și apoi redeschise, examene sau teste date online, ore în sistem hibrid. Și cel mai important: profesori și colegi pe care mulți dintre nou-sosiții în școli și facultăți nici nu i-au ajuns să-i cunoască vreodată în carne și oase, ci doar pe platforme online.

În ciuda tuturor obstacolelor, școlile au rămas totuși deschise în mare parte. Dar după aproape doi ani de pandemie, efectele pe care le va avea Covid-19 asupra educației unei întregi generații par a fi o bombă cu efect întârziat, ale cărei consecințe se vor vedea pe termen lung.

Impactul nu se limitează doar la aspecte educaționale, ci are și repercusiuni materiale mai concrete. Potrivit UNICEF, această generație de copii ar putea pierde colectiv aproximativ 17 mii de miliarde de dolari în câștiguri potențiale pe parcursul vieții lor din cauza rămânerii în urmă. Impactul economic pe termen lung va fi influențat de numărul mai mic de angajați calificați și de creșterea abandonului școlar.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) avertizează că elevii ale căror școlarizare a fost întreruptă de pandemie vor suferi pierderi de venituri pe termen lung. Pierderile se vor resimți nu doar la nivel individual, ci și la nivelul economiilor naționale, care depind de o forță de muncă calificată pentru a avansa.

Pentru a contracara aceste efecte, este necesară o revenire rapidă cel puțin la nivelul de învățare dinaintea pandemiei. Este crucial să se ia măsuri pentru a evita consecințele grave pe termen lung ale întreruperii educației și să se facă eforturi pentru a sprijini copiii și tinerii în această perioadă dificilă.

„Efectele pe termen lung ale pierderilor de învățare asupra economiei vor depinde de cât de repede își revin economiile, fapt care va avea un impact asupra modului în care se va recupera ceea ce s-a pierdut în această perioadă”, spun şi economiștii John Fernald, Huiyu Li și Mitchell Ochse de la San Francisco Federal Reserve Bank, care au făcut și ei o analiză asupra costurilor economice ale pierderilor de învățare.

Școala online în România

World Vision România a denumit impactul Covid-19 asupra educației din România drept "o catastrofă umanitară" și a criticat faptul că, în octombrie, în contextul unei creșteri alarmante a cazurilor de Covid, școlile au fost primele care s-au închis.

"De la 11 martie 2020, când școlile s-au închis pentru prima dată în România din cauza pandemiei de COVID-19, învățământul românesc este în declin", afirmă Mihaela Nabăr, director executiv al World Vision România.

Organizația a subliniat, pe parcursul celor doi ani de pandemie, motivele care au împiedicat copiii să participe la orele online – de la lipsa dispozitivelor electronice și a accesului la internet, până la pregătirea insuficientă a profesorilor pentru predarea online.

Pandemia va amplifica inegalitățile și va genera pierderi materiale semnificative. Conform unei analize McKinsey, la finalul anului școlar precedent, elevii din clasele 1-12 au rămas, în medie, cu aproximativ cinci luni în urmă la matematică și patru luni în urmă la citire. Copiii din medii dezavantajate au fost cel mai afectați.

În România, cei mai vulnerabili sunt copiii din mediul rural sau din comunitățile defavorizate, în special cei din școlile primare, unde impactul este mai evident. Lipsa resurselor materiale și a infrastructurii a făcut ca absența de la școală să fie "catastrofală" pentru acești copii, spune directorul executiv al World Vision România.

Datele organizației arată că aproximativ 40% dintre copiii din mediul rural nu au avut acces la educația online. Acest lucru va duce la o creștere a abandonului școlar. Efectele deciziilor luate în prezent vor deveni mai evidente după 2024, când generația care a început școala în 2020 va ajunge la gimnaziu, moment în care se vor observa primele abandonuri școlare definitive.

Chiar dacă impactul pierderilor de învățare cauzate de pandemie nu poate fi estimat cu exactitate, există studii care arată că un an în plus de școală duce la creșterea veniturilor cu 8-9%. Un studiu al World Vision România și Deloitte România arată că veniturile românilor se dublează cu fiecare nivel de educație absolvit.

Cu toate acestea, estimarea impactului real al pierderilor de învățare asupra veniturilor viitoare sau asupra economiei este dificilă. Este clar că pierderile de învățare sunt reale și dificil de recuperat în absența unor programe naționale și locale bine finanțate și de lungă durată, spune directorul executiv al World Vision România.

Problema nu constă doar în pierderea cunoștințelor școlare, ci și a abilităților de viață, precum calculele aritmetice de bază, mai spune Mihaela Nabăr. Este nevoie de un efort susținut pentru a recupera aceste decalaje, iar acest lucru necesită timp și resurse considerabile.

Pe lângă resurse materiale, este esențială și formarea și susținerea profesorilor, precum și investițiile în digitalizarea educației. În lipsa unor acțiuni urgente, există riscul ca această generație să fie "generația pierdută".

Fie că sunt nenumăratele ecrane la care ne uităm cu (zecile de) ore sau valul infinit de informații la care suntem expuși zi de zi, atenția noastră a devenit valuta cea mai importantă pe care o putem acorda în societatea actuală unei persoane, platforme sau unui brand.

Internetul și social media ne-au permis o lejeritate agravantă cu privire la accesul instant la orice ne dorim. Însă, această nevoie imediată de satisfacție, o caracteristică a superficialității societății moderne, are efecte nu doar cognitive, ci schimbă întregul peisaj de consum modern.

Graba strică treaba. Și o face superficială

Lumea informației și a comunicării, care a fost revoluționată de apariția tehnologiei, a reușit în ultimele decenii să redefinească nu doar modelul economic capitalist în care trăim, dar și să creeze o societate și o cultură centrate pe superficial, pe ce se vede dintr-o privire, când doar de o privire ai timp. 

Notificări simultane de pe mai multe ecrane, sarcini la job cu termene limită scurte, o ieșire rapidă cu prietenii sau un film la modă, văzut pe repede înainte: așa arată, din ce în ce mai mult, peisajul de consum informațional, cultural și social în zilele noastre.  

E valabil în special pentru nativii digitali („digital natives”, cei care au crescut într-o societate în care tehnologia digitală era deja prezentă), care nu au experiența unei lumi pre-Internet, tehnologie și digitalizare. Comportamentul lor, puternic influențat de social media, a ajuns să se concentreze pe impulsuri și o nevoie de a face mai multe lucruri deodată (multitasking).

Ce îmi poți spune în 8 secunde? 

În ultimele două decenii, odată cu apariția telefonului mobil și mai ales după explozia telefoanelor inteligente, capacitatea de concentrare a oamenilor a scăzut de la 12 secunde, în 2000, la 8,25 de secunde, în 2015 – cu aproape 25%. 

Abilitatea noastră colectivă de a ne concentra continuă să scadă, în mare parte din cauza abundenței de informații la care suntem expuși, arată un studiu al Universității Tehnice din Danemarca. Cercetarea a făcut o corelație între nivelul tot mai mare de informații, ciclul neîntrerupt de știri și capacitatea tot mai redusă de concentrare a oamenilor. Spre exemplu, în 2013, un hashtag rămânea în top 50 „trending” pe Twitter în medie 17,5 ore. În 2016, timpul scăzuse la 11,9 ore. Iar, ultimele date, din 2020, arată că subiectele care sunt în „trending” au o durată de viață de doar 11 minute.

Aceste schimbări de comportament confirmă abilitatea creierului de a se adapta la diverși stimuli, odată cu schimbarea vremurilor. Aici, schimbările se traduc printr-o abilitate de concentrare mai scăzută – un efect direct de a evolua și a trăi într-o realitate dominată de internetul mobil.

Cultura, pe repede înainte

O altă critică imputată tinerelor generații este nu doar că telefonul a devenit o prelungire a mâinii, ci mai degrabă un substitut, care a reușit să înlocuiască oricare altă activitate. 

Un efect se vede în ceea ce e perceput drept o criză a cititului de cărți în rândul tinerilor, și în special în cazul Gen Z. Un studiu a arătat cum, odată cu dispariția presei scrise și a conținutului lecturat în format tipărit, cititul zilnic a scăzut de la 60% la finalul anilor 70, la 12% în 2019. Un alt procent de context aici e că 82% dintre tineri sunt pe social media, ceea ce înseamnă că aceste canale răpesc din timpul care ar fi putut fi petrecut citind.

Contraargumentul poate fi, însă, că asistăm la o modificare a consumului de literatură și informație, în linie cu transformările tehnologice și de format. Cu alte cuvinte, da, poate că tinerii nu mai citesc cărți tipărite la fel de mult ca generațiile anterioare, dar citesc cărți în format electronic. Iar cei care nu citesc cărți defel poate le ascultă – piața de cărți audio a crescut foarte mult, după cum vom vedea, inclusiv în România. Iar cei care nu ascultă cărți audio poate că ascultă podcasturi. 

Dincolo de partea cantitativă – cât citim sau cât conținut cultural consumăm -, multiple studii indică o altă tendință îngrijorătoare. E vorba despre obiceiul pe care îl avem tot mai mulți dintre noi de a frunzări totul, de la cărți, la episoade de podcast sau filme.

„Skimming”, cum e termenul în limba engleză, a apărut ca o reacție firească la ritmul accelerat și superficial al vieții moderne, dar și al abundenței de conținut cultural. Conceptul de citit aprofundat nu mai e la „modă” – astăzi, ne mândrim cu câte cărți am bifat pe listă și câtă informație am acumulat într-un timp cât mai scurt, și nu neapărat cu ce ne-a rămas din experiența profundă a unei lecturi.

Contrar văzului sau vorbitului, cititul are nevoie de mediu pentru a se dezvolta. Dacă mediul înconjurător e centrat pe procese rapide, pe multitasking și pe o acumulare sau procesare cât mai rapidă a informației, cum este mediul digital curent, atunci și comportamentul nostru de citit va fi similar.

Rezultatul, însă, e că se acordă mai puțină atenție unor abordări de citit mai lente și aprofundate, care sunt vitale procesului de asimilare și de învățare. Atunci când citim alert, printre rânduri, pentru a sustrage doar ideile principale sau a auzi ceva cât suntem la volan, creierul învață să asimileze informația în mod superficial. Astfel, oamenii devin tot mai incapabili să înțeleagă complexitatea unei cărți, senzațiile pe care le transmite, frumusețea sau propriile gânduri și impresii vizavi de ce citesc.